Contribuabilii plătitori de accize, trebuie sa stie ca, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 234 din 6 aprilie 2012, a fost publicat Ordinul ministrului Finanţelor Publice nr. 418/2012 – de aprobare a condiţiilor pentru distrugerea în antrepozitul fiscal a produselor accizabile care nu au fost eliberate pentru consum, pe care îl prezentăm, în sinteză, în articolul de mai jos.
Generalităţi
Potrivit prevederilor actului normativ menţionat distrugerea de produse accizabile într-un antrepozit fiscal nu se consideră eliberare pentru consum atunci când se datorează unor cauze fortuite sau de forţă majoră ori atunci când produsele accizabile nu mai îndeplinesc condiţiile legale de comercializare.
1. Distrugerea este datorată unui caz fortuit atunci când aceasta este rezultatul unui eveniment care nu putea fi prevăzut şi nici împiedicat de către cel care ar fi fost chemat să răspundă dacă evenimentul nu s-ar fi produs. Reprezintă cazuri fortuite: fenomene ale naturii, defecţiuni tehnice neprevăzute, deteriorarea utilajelor de producţie, utilizarea în cadrul procesului de fabricaţie a unor componente (materii prime, materiale auxiliare) cu vicii ascunse sau acţiunea neprevăzută ori imprudentă a unei persoane.
Atenţie! Pentru ca o situaţie să fie considerată un caz fortuit trebuie să fie îndeplinite mai multe condiţii, şi anume: rezultatul pericolelor să fie consecinţa unei intervenţii străine de voinţa antrepozitarului autorizat; antrepozitarul autorizat să fi fost în imposibilitatea, fie şi relativă, de a prevedea intervenţia împrejurării care a determinat producerea rezultatului.
2. Distrugerea este datorată unei cauze de forţă majoră atunci când aceasta este rezultatul unui eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil şi inevitabil. Se consideră distrugere din cauze de forţă majoră: distrugerea produselor situate în zone pentru care s-a instituit stare de urgenţă; distrugerile cauzate de accidente industriale sau nucleare, incendii fenomene sociale ori economice, conjuncturi externe şi în caz de război; distrugerile cauzate de situaţii conflictuale violente, de greve, de explozii, de intervenţii asupra căilor de comunicaţii şi de acces, de întreruperi de alimentare cu combustibili sau cu materii prime necesare procesului de producţie şi/sau fabricaţie, de fenomene meteorologice grave şi/sau de mare intensitate, de catastrofe naturale, precum şi distrugerile cauzate de orice alte împrejurări externe cu caracter excepţional, străine de voinţa antrepozitarului, imprevizibile şi imposibil a fi rezolvate.
3. Se consideră că produsele accizabile nu mai îndeplinesc condiţiile legale de comercializare în următoarele situaţii:
– sunt încălcate orice dispoziţiile legale privind producţia sau comercializarea produsului respectiv conţinute de legislaţia specifică din domeniile protecţiei consumatorilor, protecţiei mediului, conformităţii produselor sau din altele similare;
– produsele nu sunt conforme specificaţiilor tehnice de produs şi/sau condiţiilor de calitate.
NU UITATI SA DATI UN LIKE SI PAGINII NOASTRE DE
– CLICK AICI. Multumim anticipat.
Procedura de aprobare a distrugerii
Pentru ca distrugerea produselor accizabile în antrepozitul fiscal să nu fie considerată eliberare pentru consum antrepozitarul autorizat trebuie ca înainte de efectuarea operaţiunii de distrugere să solicite aprobarea autorităţii vamale teritoriale în raza căreia îşi desfăşoară activitatea.
Cererea de aprobare a distrugerii produselor accizabile va fi însoţită de o documentaţie care va cuprinde:
– un memoriu în care să justifice cauzele şi cantităţile de produse accizabile care fac obiectul distrugerii în antrepozitul fiscal;
– dovada intervenţiei cazului fortuit sau cauzei de forţă majoră ori documentele justificative care confirmă cauzele care determină distrugerea produselor accizabile în antrepozitul fiscal: rapoarte de evaluare a produselor sau rapoarte de evaluare a produsului şi/sau materiei prime ori a materialelor auxiliare, emise de un laborator acreditat, procese-verbale de certificare a calităţii, procese verbale de constatare a neconformităţii produsului, precum şi orice alte documente, după caz.
Cererea şi documentaţia se depun la autoritatea vamală teritorială astfel:
– în termen de cel mult 60 de zile de la data producerii evenimentului, în situaţia intervenţiei unui caz fortuit sau unei cauze de forţă majoră;
– în termen de cel mult 30 de zile de la data constatării neîndeplinirii condiţiilor de comercializare.
În termen de 15 zile de la data primirii documentaţiei autoritatea vamală teritorială va analiza documentaţia şi va decide asupra încadrării operaţiunii de distrugere ca nefiind eliberare pentru consum. Decizia motivată a autorităţii vamale teritoriale va fi comunicată antrepozitarului autorizat în termen de maximum 5 zile de la data luării deciziei urmând ca operaţiunea de distrugere să se efectueze în termen de maximum 45 de zile de la data primirii deciziei de aprobare, sub supravegherea reprezentantului autorităţii vamale teritoriale.
Atenţie! Dacă operaţiunea de distrugere nu are loc în intervalul celor 45 de zile şi în prezenţa reprezentantului autorităţii vamale teritoriale, decizia de aprobare îşi pierde valabilitatea, iar distrugerea produselor accizabile după acest termen limită sau în lipsa reprezentantului autorităţii vamale teritoriale va fi considerată eliberare pentru consum.
Distrugerea produselor accizabile poate consta într-o distrugere totală sau o distrugere parţială, cu recuperarea materiilor prime ori a materialelor auxiliare, în funcţie de cauzele care au generat-o.
Sursa – www.finantevalcea.ro
Descoperă mai multe la CabinetExpert.ro - blog contabilitate
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
