Info util microintreprinderi 2009

1
196

Condiţii pentru microîntreprinderi

În conformitate cu prevederile Titlului IV din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, contribuabilii plătitori de impozit pe profit pot opta pentru plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor începând cu anul fiscal următor, dacă, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent, îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
– realizează venituri, altele decât cele din consultanţă şi management, în proporţie de peste 50% din veniturile totale;
– au de la 1 până la 9 salariaţi inclusiv;
– au realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei a 100.000 euro;
– capitalul social al persoanei juridice este deţinut de persoane, altele decât statul, autorităţile locale şi instituţiile publice,
şi
– dacă nu au mai fost plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor.

Dacă pe parcursul anului fiscal una dintre condiţiile referitoare la numărul de salariaţi şi structura capitalului social nu mai este îndeplinită, microîntreprinderile au obligaţia de a păstra pentru anul fiscal respectiv regimul de impozitare pentru care au optat, însă nu mai pot aplica acest sistem de impunere începând cu anul fiscal următor, chiar dacă ulterior îndeplinesc criteriile menţionate mai sus.
În situaţia în care, în cursul unui an fiscal, o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 100.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanţă şi management în veniturile totale este de peste 50% inclusiv, aceasta va plăti impozit pe profit luând în calcul veniturile şi cheltuielile realizate de la începutul anului fiscal, începând cu trimestrul în care limita sau ponderea au fost depăşite, fără a se datora majorări de întârziere. La determinarea impozitului pe profit datorat se scad plăţile reprezentând impozitul pe veniturile microîntreprinderilor efectuate în cursul anului fiscal.

Baza de calcul

Pentru încadrarea în condiţia privind nivelul veniturilor realizate în cursul anului fiscal, inclusiv pentru stabilirea ponderii veniturilor realizate din consultanţă şi management în veniturile totale, se iau în calcul următoarele venituri: din variaţia stocurilor; din producţia de imobilizări corporale şi necorporale; din exploatare, reprezentând cota-parte a subvenţiilor guvernamentale şi a altor resurse pentru finanţarea investiţiilor; din provizioane; rezultate din anularea datoriilor şi a majorărilor datorate bugetului statului, care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, conform reglementărilor legale; realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare, pentru pagubele produse la activele corporale proprii.

Important! Cursul de schimb LEU/EURO pentru determinarea echivalentului în euro a veniturilor realizate de microîntreprinderi este cursul comunicat de Banca Naţională a României pentru ultima zi a fiecărei luni a perioadei căreia îi este aferent venitul respectiv.

Impozitul pe profit datorat de contribuabil, începând cu trimestrul în care s-a depăşit limita sau ponderea prevăzute de Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, reprezintă diferenţa dintre impozitul pe profit calculat de la începutul anului fiscal până la sfârşitul perioadei de raportare şi impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat în cursul anului respectiv.

Baza legală:
– Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927/.2003,
– Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112/2004.

Sursa – finantevalcea.ro

1 COMENTARIU

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.