ATENȚIE – proiect nou de OUG de la MFP – pentru angajații din IT, pentru cei cu CIM parțial (buget), plus modificări la D 112

Pe site-ul oficial al MFP a fost postat ieri un – Proiect de Ordonanță de urgență privind unele măsuri fiscal-bugetare – ce prevede ca schimbări preconizate, urmatoarele:

Modificările aduse prin prezenta ordonanță de urgență vizează acordarea pentru personalul plătit din fonduri publice, angajat în baza unui contract individual de muncă cu timp parțial, căruia îi sunt aplicabile prevederile alin. (51) al art. 146 și ale alin. (5^1) al art. 168 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, a unei sume al cărei cuantum se stabilește astfel încât să se menţină în plată cuantumul net acordat/cuvenit pentru luna decembrie 2017, în măsura în care personalul respectiv îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

UPDATE – Ajustarea prevederilor Codului Fiscal – ce aduce nou OUG nr. 3/08.02.2018 (oficial ANAF) – click aici

Scopul proiectului de act normativ este asigurarea venitului net pentru angajații din domeniul IT, cercetare-dezvoltare și inovare, precum și pentru cei care desfășoară activități cu caracter sezonier sau sunt încadrate ca persoane cu handicap grav sau accentuat, la același nivel pe care l-au avut pentru luna decembrie 2017, fără ca angajatorii acestora să fie obligați să facă un efort financiar suplimentar pentru acești angajați în raport cu ceilalți angajați care nu beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe veniturile din salarii.

IMPORTANT – CLICK PE CLOPOTELUL ROSU DIN COLTUL ECRANULUI (STANGA JOS) – SI ABONEAZA-TE LA NOTIFICARI. DE CATE ORI PUBLICAM CEVA, AJUNGE MAI REPEDE LA TINE DECAT LA CEI CARE NU SUNT ABONATI.

Măsura constă în suportarea de la bugetul de stat a unei părți din contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată de către persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor în baza contractelor individuale de muncă cu normă întreagă aflate în derulare la data de 31 decembrie 2017 și care se încadrează în categoriile de persoane scutite de la plata impozitului pe venit potrivit art. 60 din Codul fiscal, respectiv:

1. persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat
2. persoanele fizice care desfăşoară activităţii de creare de programe pentru calculator;
3. persoanele fizice care desfăşoară activităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare;
4. persoanele fizice care desfăşoară activităţii pe bază de contract individual de muncă încheiat pe o perioadă de 12 luni, cu persoane juridice române care desfăşoară activităţi sezoniere dintre cele prevăzute la art. 1 al Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi, în cursul unui an.

De asemenea măsura se aplică inclusiv persoanelor, din categoriile enumerate mai sus, pentru care se modifică raportul de munca, respectiv: detașare , suspendare sau încetare, precum și pentru angajații ai căror angajatori se află în stare de insolvență.

Contribuții angajat și angajator 2018 – cotele de contribuții salariale (taxe) aplicabile în următorul an (util) – click aici

Măsura este condiționată de efectuarea de către angajator a transferului sarcinii fiscale a contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, ca urmare a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2017, respectiv efectuează majorarea venitului salarial brut cu cel puțin 20% față de nivelul din luna decembrie 2017 pentru angajații beneficiari ai acestei măsuri.

Pentru aceste persoane, al căror venit salarial brut este majorat cu cel puțin 20% față de nivelul din luna decembrie 2017, angajatorii determină nivelul contribuției de asigurări sociale și al contribuției de asigurări sociale de sănătate, datorate potrivit prevederilor Codului fiscal, prin aplicarea cotelor de 25% și, respectiv 10% la venitul brut majorat.

Contribuțiile sociale astfel determinate, se rețin din venitul brut, după cum urmează:

– contribuția de asigurări sociale (CAS) datorată, se reține integral;
– contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS), se reține parțial, în raport cu CASS datorată, astfel încât venitul salarial net obtinut pentru luna decembrie 2017 sa fie mentinut si pentru anul 2018.

NU UITATI SA DATI UN LIKE SI PAGINII NOASTRE DE FACEBOOKCLICK AICI – SAU SA VA ABONATI LA NEWSLETTER – VEZI PARTEA DREAPTA LA SECTIUNEA “Abonează-te la insemnari”. NOU – ACUM AVEM SI UN GRUP PE FACEBOOKCLICK AICI, DAR SI O PAGINA DE GOOGLE PLUSCLICK AICI.

Venitul salarial brut din luna decembrie 2017, în funcție de care se determină venitul brut pentru care se aplică suportarea de la bugetul de stat a unei părți din CASS datorată, este format din salariul de încadrare şi elementele de natura veniturilor salariale care se acordă în fiecare lună, conform contractului individual de muncă, valabil în luna decembrie 2017, care constituie bază de calcul al contribuţiilor sociale obligatorii.

CASS reținută din venitul brut al lunii curente de către angajator se determină ca diferenţă între venitul brut şi următoarele:

a) CAS, calculată și reținută de către plătitorul de venit, potrivit prevederilor Codului fiscal și,
b) venitul salarial net corespunzător venitului brut prevăzut în contractul individual de muncă, aflat în derulare la data de 31 decembrie 2017.

Suma reprezentând diferența pozitivă dintre CASS datorată și calculată potrivit prevederilor Codului fiscal și CASS reținută potrivit proiectului de act normativ, se se stabilește de către angajator și se evidențiază distinct ca sumă dedusă în Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate (Declarația formular 112).

Exemplu:

Venit brut – decembrie 2017: 10.000 lei
Contribuții sociale obligatorii- angajat: 1.650 lei
CAS (10,5%) 1.050 lei
CASS (5,5%) 550 lei
Șomaj (0,5%) 50 lei
Venit net: 8.350 lei

Venit brut 2018 : 12.000 lei
[10.000 lei + 10.000 lei x 20% (venit brut 2017 majorat cu 20%)]
Contribuții sociale obligatorii, DATORATE
de angajat: 4.200 lei, din care:
CAS datorată (25%) 3.000 lei
CASS datorată (10%) 1.200 lei
CASS REȚINUTĂ: 650 lei
[12.000 lei – 3.000 lei – 8.350 lei = 650 lei (venit brut 2018 –CAS- venit net decembrie 2017)]
Diferență CASS dedusă de la bugetul de stat: 550 lei
[ 1.200 lei – 650 lei (CASS datorată – CASS reținută)]
Venit net: 8.350 lei

UTIL – Monografie contabilă salarizare (resurse umane) – valabilă din 01.01.2018, având în vedere trecerea/transferul contribuțiilor de la angajator la angajat – LINK

Măsurile propuse prin actul normativ sunt aplicabile veniturilor din salarii și asimilate salariilor relizate de categoriile de persoane scutite de la plata impozitului pe venit potrivit art. 60 din Codul fiscal, pentru care scadența obligației de plată reprezentând contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată de anagajat și reținută de angajator, intrevine după intrarea în vigoare, pe o perioadă de 12 luni.

Totodată, prin prezentul proiect de act normativ sunt reglementate și aspectele de natură procedurală respectiv:

– modalitatea de stabilire a diferenței de CASS suportată de la bugetul de stat, respectiv prin calcularea și înscrierea acesteia, distinct, în Declarația 112 depusă de angajator, la termenul prevăzut de lege;
– modalitatea de alocare, de la bugetul de stat a difernței de CASS, precum și modalitatea de transmitere a informațiilor către CNAS;
– modalitatea de verificare de către ANAF, a diferenței de CASS suportată de la bugetul de stat, stabilită de angajator în Declarația 112, respectiv, pe baza unei analize de risc specifice;
– modalitatea de stabilire a CASS datorat în situațiile în care venitul brut lunar este mai mic decât salariul lunar minim brut pe țară.

In vedea alocării de la bugetul de stat a sumei deduse din Declarația 112, organele fiscale centrale transmit informatic unităților Trezoreriei Statului cuantumul acesteia. Aceste sume sunt transmise din sistemul de gestiune a declarațiilor fără a intra în evidența fiscală pe plătitori, având în vedere faptul că organele fiscale centrale sunt abilitate să colecteze obligația de plată reținută la sursă de angajator și ramasă de plată in sarcina acestuia.

De subliniat că, suportarea de la bugetul de stat a diferenței de CASS se realizează și în cazul în care, pe perioada de aplicare (12 luni) contribuabilul corectează, această sumă, prin declarație rectificativă sau organul fiscal constată că suma trebuia să fie mai mare.

UTIL – grup salarizare-HR – discutii si resurse (pe Facebook) – vino si tu alaturi de peste 7.000 de colegi – click aici

În schimb, dacă suma suportată de la bugetul de stat trebuia să fie mai mică și aceasta este corectată de contribuabil prin declarație rectificativă sau stabilită de organul fiscal, se recuperează, la bugetul de stat, angajatorul fiind obligat la plata diferenței în minus și a accesoriilor potrivit Codului de procedură fiscală.

Menționăm că, proiectul de act normativ va avea o aplicabilitate temporară (12 luni), acest aspect fiind reglementat la art. II.

Precizări necesare cu privire la efectele prezentului proiect:

• în cazul majorărilor salariale cu mai mult de 20% față de nivelul salariului brut din decembrie 2017, diferența dintre CASS datorată și CASS reținută scade degresiv până la zero, cu cât majorarea este mai mare. În cazul în care CASS reținută este egală cu CASS datorată, dispozițiile proiectului de act normativ nu își mai produc efectele. Într-o astfel de situație, angajatorul asigură prin efort propriu un venit net cel puțin egal cu cel din decembrie 2017, caz în care nu se mai justifică susținerea de la bugetul de stat a angajaților respectivi;
• în cazul majorărilor salariale cu mai puțin de 20% față de nivelul din decembrie 2017, diferența dintre CASS datorată și CASS reținută ar crește progresiv, iar diferența de CASS alocată de la bugetul de stat nemaifiind suficientă pentru asigurarea venitului net din decembrie 2017.Într-o astfel de ipoteză, în care angajatorul nu efectuează transferul contribuțiilor sociale la angajați, concomitent cu asigurarea unei cresteri a salariului brut in 2018 cu cel putin 20% care să asigure menținerea salariului net la nivelul anului 2017, sumele alocate de la bugetul de stat ar trebui să acopere și partea de contribuții pe care angajatorul nu a transfert-o, fapt ce conduce la un efort financiar din partea statului mai mare, fără ca acesta să fie însoțit de un comportament corect din partea angajatorilor.
• Măsurile propuse prin actul normativ nu se aplică în următoarele cazuri:

a) în situația în care, potrivit acordului de voință al părților, în cadrul perioadei prevăzută la art. II alin. (1) din proiectul de act normativ este diminuat nivelul venitului salarial brut astfel încât condiția de la alin. (1) din proiect nu mai este îndeplinită;
b) pe perioada în care contractul individual de muncă este suspendat potrivit Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
c) în cazul contractelor individuale de muncă cărora le sunt aplicabile dispozițiile Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.
d) în cazul contractelor individuale de muncă cu timp parțial.

PENTRU A DESCARCA PROIECTUL DE OUG – CLICK AICI

• În domeniul IT sunt beneficiari de scutirea de la plata impozitului pe veniturile din salarii și asimilate salariilor persoanele angajate care se încadrează în prevederile art. 60 pct. 2 din Codul fiscal, în condițiile prevăzute prin ordinul comun al ministrului comunicațiilor şi societăţii informaţionale, al ministrului muncii şi justiţiei sociale, al ministrului educaţiei naţionale şi al ministrului finanţelor publice prin care sunt stabilite anumite condiții de acordare a facilității fiscale, printre care:

– angajații ocupă posturile specifice activității desfășurate, iar angajatorul are prevăzut în organigramă compartimente specializate de informatică;
– angajatorul a realizat în anul fiscal precedent şi a înregistrat distinct în balanţele analitice, ca urmare a activităţii de creare de programe pentru calculator destinate comercializării pe bază de contract, un venit anual de cel puţin echivalentul în lei a 10.000 euro (calculat la cursul de schimb valutar mediu lunar comunicat de Banca Naţională a României, aferent fiecărei luni în care s-a înregistrat venitul) pentru fiecare angajat care beneficiază de scutirea de impozit pe venit.

MFP precizeaza că persoanele care desfășoară același tip de activitate, dar sunt angajate în instituții publice nu beneficiază de această scutire și pe cale de consecință, prevederile din proiectul de ordonanță de urgență nu le sunt aplicabile, salariile acestora fiind majorate, de la 1 ianuarie 2018, ca urmare a transferului sarcinii fiscale a contribuțiilor sociale de la angajator la angajat.

Sursa – colegii de pe Salarizare, Resurse Umane, Codul Muncii

„CabinetExpert.ro foloseste, dar va si recomanda cu incredere – cel mai bun program de facturare, gestiune si contabilitate primara – Smart Bill