03 Aug
2006

Comentarii (0)

admin

export – tva

In cazul in care societatea noastra achizitioneaza marfa de la producator si o exporta in nume propriu, ne incadram la categoria de operatiuni scutite cu drept de deducere a taxei pe valoarea adaugata? Ce documente justificative trebuie sa avem ca exportator in nume propriu, in scopul rambursarii taxei pe valoarea adaugata? Dar producatorul?
via –
Lia Secareanu, sef departament consultanta financiara si audit, Contexpert Consulting

Potrivit prevederilor Codului fiscal, orice persoana impozabila inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata poate solicita rambursarea soldului sumei negative a taxei pe valoarea adaugata din perioada fiscala de raportare, prin bifarea casetei corespunzatoare din decontul de taxa pe valoarea adaugata din perioada fiscala de raportare, decontul fiind si cerere de rambursare. Suma negativa a taxei pe valoarea adaugata rezulta in situatia in care taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate de persoana impozabila, care este dedusa intr-o perioada fiscala, este mai mare decat taxa pe valoarea adaugata colectata, aferenta operatiunilor taxabile. Rezulta ca se pune problema justificarii faptului ca pentru operatiunea pusa in discutie de dumneavoastra nu se colecteaza taxa pe valoarea adaugata.

Intr-adevar, sunt operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata cu drept de deducere, in conformitate cu prevederile art. 143 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, livrarile de bunuri expediate sau transportate in afara tarii de catre furnizor sau de alta persoana in contul sau. Prin persoana care expediaza sau transporta bunuri in afara tarii in contul furnizorului se intelege orice persoana care face transportul.

Documentele necesare pentru a justifica scutirea de taxa pe valoarea adaugata pentru exporturi si conditiile care trebuie indeplinite pentru aplicarea scutirii de taxa pe valoarea adaugata sunt prevazute in Ordinul nr. 1846/ 2003 pentru aprobarea “Instructiunilor de aplicare a scutirilor de taxa pe valoarea adaugata pentru exporturi si alte operatiuni similare, pentru transportul international si pentru operatiunile legate de traficul international de bunuri, prevazute la art. 143 alin. (1) si la art. 144 alin. (1) din Legea nr. 571/ 2003 privind Codul fiscal”.

Potrivit acestora, pentru exportul efectuat in nume propriu de catre exportator, justificarea regimului de scutire se face cu factura fiscala si factura externa, precum si declaratie vamala de export din care sa rezulte ca s-a acordat liberul de vama conform reglementarilor vamale in vigoare. Daca, potrivit contractului incheiat intre producatorul bunurilor si exportator, expeditia sau transportul bunurilor catre beneficiarul extern se face direct de la producator, scutirea se aplica atat de exportator, cat si de producator. Producatorul bunurilor va justifica regimul de scutire cu contractul incheiat cu unitatea exportatoare, factura fiscala emisa catre unitatea exportatoare si copia de pe declaratia vamala de export, din care sa rezulte ca s-a acordat liberul de vama conform reglementarilor vamale in vigoare, in care la rubrica 31 se inscrie denumirea producatorului si localitatea. In situatia in care exista mai multi producatori care trebuie mentionati, in declaratia vamala de export se inscrie “conform anexei continand producatorii – localitatea”. Anexa se certifica prin semnatura si stampila de catre declarant si se ataseaza la declaratia vamala de export, nefiind necesara viza organului vamal.

Pentru exportul realizat prin comisionari care actioneaza in nume propriu, dar in contul unui comitent din tara, scutirea de taxa pe valoarea adaugata se aplica atat de catre comisionar, cat si de catre comitent. Comitentul va justifica scutirea cu urmatoarele documente: contractul incheiat cu comisionarul, din care sa rezulte cantitatile de bunuri precum si data la care trebuie efectuat exportul, factura fiscala emisa de comitent catre comisionar si copia de pe declaratia vamala de export pentru care autoritatea vamala a acordat liberul de vama si copia de pe lista-anexa la declaratia vamala, in care comisionarul a inscris denumirea comitentului. Aceste documente sunt prezentate obligatoriu la termenele prevazute in contract pentru efectuarea exportului. Scutirea cu drept de deducere se aplica si in perioada in care comitentul nu este in posesia copiei de pe declaratia vamala de export.

In sensul acestor instructiuni, prin contract se intelege si comanda urmata de executarea acesteia. In situatia in care, din cauze independente de vointa furnizorului sau a prestatorului, nu pot fi prezentate toate documentele justificative prevazute mai sus, scutirea de taxa pe valoarea adaugata se poate aplica daca exista alte documente prin care se poate face dovada realizarii operatiunii.

27 Iul
2006

Comentarii (0)

admin

legat de tinerea contabilitatii

Patronul (asociatul) unei societati comerciale poate tine evidenta contabila la propria firma? Daca da, in ce conditii?
Articol de Lia Secareanu, sef departament consultanta financiara si audit, Contexpert Consulting – preluare revista capital

Potrivit Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 48 din 14/01/2005, raspunderea pentru organizarea si conducerea contabilitatii la o societate comerciala revine administratorului.

De regula, organizarea si conducerea contabilitatii se realizeaza in compartimente distincte, conduse de catre directorul economic, contabilul-sef sau alta persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie. Aceste persoane trebuie sa aiba studii economice superioare si raspund impreuna cu personalul din subordine de organizarea si conducerea contabilitatii, in conditiile legii.

Contabilitatea poate fi organizata si condusa pe baza de contracte de prestari de servicii in domeniul contabilitatii, incheiate cu persoane fizice sau juridice autorizate in conditiile Ordonantei Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor autorizati, cu modificarile si completarile ulterioare, care raspund, potrivit legii.

La persoanele juridice la care contabilitatea nu este organizata in compartimente distincte, care nu au personal calificat incadrat, potrivit legii, sau contracte de prestari de servicii in domeniul contabilitatii, incheiate cu persoane fizice sau juridice autorizate in conditiile Ordonantei Guvernului nr. 65/1994 si care au inregistrat o cifra de afaceri anuala de pana la echivalentul in lei a 50.000 de euro, raspunderea pentru tinerea contabilitatii, potrivit legii, revine administratorului sau altei persoane care are obligatia gestionarii unitatii respective.

20 Iul
2006

Comentarii (0)

admin

TVA din Romania vireaza spre Europa

O noua lege va reglementa taxa si va modifica multe dintre prevederile existente, armonizandu-le cu UE

Odata cu proiectul de modificare a Codului fiscal, a trecut de parlament si un proiect de lege privind Taxa pe Valoarea Adaugata, care ar urma sa se aplice de la 1 ianuarie 2007. Acesta va modifica total perceptia micilor si marilor oameni de afaceri despre TVA.

Proiectul de lege privind TVA a fost impus de modificarile ce vor surveni ca urmare a faptului ca Romania va adera la structurile europene, aflandu-se in interiorul pietei comune si nu in afara ei, ca pana acum. De asemenea, schimbarile au intervenit si ca urmare a necesitatii armonizarii legislatiei noastre cu Directivele europene, in speta cu Directiva a VI-a.

Pana acum, modul de aplicare a TVA in Romania se diferentia de cel din Europa, si aici vom enumera doar cateva aspecte, cauzate de elementele care ne particularizau: economie in tranzitie, lipsa de reglementare, agenti economici multi si putin dornici de a plati taxele. Astfel, aveam factura fiscala cu regim special, autofacturarea sau regimul de exonerare pentru importul unor bunuri. “Noi aveam alte reglementari. Pentru noi, achizitia intracomunitara, livrarea intracomunitara, facturarea electronica sau declaratia recapitulativa erau concepte inaplicabile. De la 1 ianuarie, le vom aplica si noi”, spune Victorita Dragomirescu de la Nexia Romania.

De asemenea, ne deosebim de europeni si in ceea ce priveste cotele de TVA. tarile vest-europene utilizeaza cote diferite pentru TVA in mai mare masura si pentru mai multe categorii de produse decat noi – produse alimentare, ziare si reviste, produse farmaceutice, spectacole de teatru si concerte. “Acest lucru a fost si este posibil in primul rand datorita faptului ca in tarile respective, cand se pregateste bugetul national, se urmareste o anumita strategie de dezvoltare economica, in cadrul careia politicile fiscale au rol extrem de important”, considera Dan Schwartz, managing partner SCC (Scot&Company Consulting). “Cotele diferite de taxare pot fi introduse numai in corelatie cu strategia de dezvoltare si cu politicile fiscale. Este necesara corelarea TVA cu celelalte taxe pentru a putea determina influentele asupra veniturilor fiscale”, mai spune Dan Schwartz.

Termeni si concepte absolut noi

In legea armonizata privind TVA, ce se va aplica de anul viitor, vom avea de-a face cu o multime de termeni care nu se intalnesc in legislatia prezenta si cu numeroase operatiuni care vor avea particularitati de aplicare: livrari, achizitii si tranzactii intracomunitare, obligatii noi de inregistrare pentru scopuri de TVA, dar si regimuri speciale pentru intreprinderi mici, pentru agentii de turism sau pentru bunuri second hand, opere de arta, obiecte de colectie si antichitati, dar si pentru aurul din investitii si pentru persoanele impozabile nestabilite care presteaza servicii electronice persoanelor impozabile. “Apar concepte noi, cum ar fi antrepozitul de TVA”, spune Daniel Anghel, director in cadrul Tax&Legal Services PriceWaterhouseCoopers. “De asemenea, apare un nou tratament de TVA in cazul vanzarilor la distanta intre furnizori si clienti din state membre diferite (aplicat vanzarilor prin catalog si prin internet catre persoane fizice), in cazul produselor accizabile (potrivit legislatiei TVA sunt considerate produse accizabile energia electrica, uleiurile minerale, alcoolul si bauturile alcoolice, tutunul prelucrat), dar si in cazul vanzarii de mijloace de transport noi. In acest caz, inclusiv persoanele fizice vor fi obligate sa aplice TVA pentru livrarile de mijloace de transport noi”, mai explica reprezentantul PWC.

O alta modificare se refera la plafonul de inregistrare in scopuri de TVA, de 35.000 de euro, care se va determina prin luarea in consideratie a unor venituri din operatiuni scutite fara drept de deducere, care pana acum nu se luau in calcul. Prin urmare, bancile si societatile de asigurare vor fi obligate sa se inregistreze in scopuri de TVA. A aparut posibilitatea rambursarii de catre companiile romanesti a TVA aferenta unor tranzactii din alt stat membru sau din state din afara UE, in acest ultim caz doar pe baza de reciprocitate. “Vom avea de-a face cu obligatii noi de inregistrare pentru scopuri de TVA pentru unele societati nerezidente, cum ar fi societatile de leasing straine care incheie contracte crossborder cu utilizatori romani, sau societatile straine care fac vanzari la distanta catre Romania, iar valoarea vanzarilor catre toti clientii persoane fizice din Romania depaseste suma de 35.000 de euro”, spune Mihai Vintu, VAT assistant manager. De asemenea, transferul afacerii sau transferul unei sectii sau ramuri a afacerii nu mai este supus TVA, ceea ce va reprezenta un avantaj foarte mare pentru cumparator, care nu mai trebuie sa prefinanteze TVA aferent achizitiei. .

Cote “europene” la TVA

Reglementarile europene obligatorii: existenta unei singure cote generale – de minimum 15% (Luxemburg), si a cel mult doua cote reduse. Romania are cota standard 19%, iar cota redusa 9%.

In Germania, operatiunile scutite de TVA sunt: activitatile bancare, asigurarile, vanzarea si inchirierea de bunuri imobiliare. Are cota generala 16% (19% de anul viitor), in vreme ce cota redusa este de 7% si se aplica pentru bunuri si servicii de baza, ca alimente si bauturi, produse farmaceutice, ziare, carti, spectacole si concerte. Cota 0 pentru export.

Polonia are 22% cota generala si 2 cote reduse: 7% pentru alimente prelucrate, carti, ziare, transport si 3% pentru alimente neprelucrate, servicii legate de agricultura, silvicultura si piscicultura.

Cota generala In Ungaria: 25%. Cota redusa – 15%, pentru alimente, medicamente, textile. O a doua cota redusa de 5% pentru manuale, medicamente. Cota 0 la export.

Operatiunile scutite de TVA In Franta sunt: serviciile financiare si bancare, asigurari, ocrotirea sanatatii, invatamant, livrari intracomunitare. La fel este si primul transfer al unei cladiri dupa cinci ani de detinere in proprietate. Cota generala: 19,6%. Cota redusa: 5,5% pentru bunuri de baza si reviste periodice. O a doua cota redusa, de 2,1%, se aplica in cazul ziarelor, unor spectacole de teatru si medicamentelor. Cota 0 pentru export.

Cehia are o cota standard de 19% si o cota redusa de 5%. Aceasta din urma se aplica pentru alimente, bauturi nealcoolice, produse farmaceutice, carti si ziare, cazare, servicii funerare si culturale, repararea si intretinerea echipamentelor medicale.

In Romania cota de 9% se aplica pentru medicamente, hoteluri, carti, produse ortopedice, intrare la cinema si muzee.

Sursa: SCC, PWC – revista capital

15 Iun
2006

Comentarii (1)

admin

casare – vanzare

Inainte de vanzarea sau casarea unui mijloc fix care a constituit aport in natura la capitalul social trebuie modificata structura capitalului social in actul constitutiv, concomitent cu efectuarea unor inregistrari in contabilitate?
Articol de Lia Secareanu, sef departament consultanta financiara si audit, Contexpert Consulting

Diminuarea capitalului social se poate hotari de catre adunarea generala a actionarilor sau asociatilor in cazurile cand acesta este supraproportionat fata de nevoi, se acopera pierderile inregistrate in anii precedenti in lipsa altor resurse, se retrag asociati, se vand o parte din activele societatii care nu sunt necesare etc.

Potrivit Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, exista obligatia diminuarii capitalul social in urmatoarele situatii:

�?? daca subscrierile publice sunt mai mici decat capitalul social prevazut in prospectul de emisiune – cand fondatorii sunt obligati sa supuna aprobarii adunarii constitutive reducerea capitalului social la nivelul subscriptiei;

�?? daca se constata ca, in urma unor pierderi, activul net, determinat ca diferenta intre totalul activelor si datoriile societatii, reprezinta mai putin de jumatate din valoarea capitalului social – cand administratorii vor convoca adunarea generala extraordinara pentru a hotari reintregirea capitalului, reducerea lui la valoarea ramasa sau dizolvarea societatii.

Capitalul social poate fi redus prin micsorarea numarului de actiuni sau parti sociale, reducerea valorii nominale a actiunilor sau a partilor sociale, dobandirea propriilor actiuni, urmata de anularea lor.

Capitalul social mai poate fi redus atunci cand reducerea nu este motivata de pierderi, prin scutirea totala sau partiala a asociatilor de varsamintele datorate, restituirea catre actionari a unei cote-parti din aporturi, proportionala cu reducerea capitalului social si calculata egal pentru fiecare actiune sau parte sociala, alte procedee prevazute de lege.

Cand societatea a emis obligatiuni nu se va putea proceda la reducerea capitalului social prin restituiri facute actionarilor din sumele rambursate in contul actiunilor, decat in proportie cu valoarea obligatiunilor rambursate.

In concluzie, vanzarea sau casarea mijloacelor fixe care au constituit aport in natura la capitalul social nu presupune automat obligativitatea diminuarii capitalului social.

Reflectarea in contabilitate a operatiunilor de scoatere din evidenta a imobilizarilor corporale – fie ca se vand, fie ca sunt casate -, indiferent de faptul ca au fost achizitionate sau ca au constituit aport in natura la capitalul social, este aceeasi.

Aceasta se efectueaza prin urmatoarele inregistrari contabile:
281 = 21x – cu valoarea amortizarii
�??Amortizari privind Imobilizari corporale imobilizarile corporale�??
6583 = 21x – cu valoarea neamortizata
�??Cheltuieli privind activele Imobilizari corporale cedate si alte operatii de capital�??
Inregistrarea scoaterii din evidenta a mijloacelor fixe neamortizate integral, in cazul in care adunarea generala a actionarilor sau asociatilor a hotarat diminuarea capitalurilor proprii, se va efectua in modul urmator:
281 = 21x – cu valoarea amortizarii
�??Amortizari privind �??Imobilizari corporale�?? imobilizarile corporale�?? 1012 = 21x – cu valoarea neamortizata �??Capital subscris varsat�?? Imobilizari corporale

15 Iun
2006

Comentarii (0)

admin

profit nerepartizat

Societatea noastra a fost infiintata in cursul anului 2004 ca microintreprindere (cu impozit pe venituri). La sfarsitul anului 2004, s-a inregistrat profit, care, potrivit hotararii adunarii generale a asociatilor de la incheierea exercitiului financiar, a ramas nerepartizat. si in acest moment acel profit este nerepartizat si nu se stie ce destinatie va avea. Trebuia sa se plateasca vreun impozit pentru acest profit nerepartizat?
Articol de Lia Secareanu, sef departament consultanta financiara si audit, Contexpert Consulting

Daca intrebarea dumneavoastra se refera la impozitul pe dividende trebuie facuta precizarea ca indiferent de modul de impozitare al societatii, respectiv impozit pe profit sau impozit pe venituri, regimul impozitarii dividendelor este acelasi.

Astfel, termenul de virare a impozitului pe veniturile sub forma de dividende este pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se face plata, iar in cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost platite asociatilor pana la sfarsitul anului in care s-a aprobat bilantul contabil, termenul de plata a impozitului pe dividende este pana la data de 31 decembrie a anului respectiv. In situatia prezentata de dumneavoastra, in care nu s-a dorit repatizarea profitului la incheierea exercitiului financiar si acesta a ramas nerepartizat (inregistrat in contul 1171- �??Rezultatul reportat reprezentand profitul nerepartizat sau pierderea neacoperita�??), nu se mai pune problema impozitarii acestuia si nu mai intervine termenul de virare a impozitului pe veniturile sub forma de dividende mentionat la aliniatul precedent.

Se va supune acestui impozit abia cand, prin hotararea adunarii generale a asociatilor, se vor repartiza din profitul net realizat in exercitiul financiar 2004 dividende cuvenite asociatilor.

15 Iun
2006

Comentarii (1)

admin

comodat – mijloace fixe

S-au primit printr-un contract de comodat de la o terta persoana atat mijloace fixe (calculatoare, imprimante), cat si obiecte de inventar (mobilier). Cum se inregistreaza in contabilitate acest contract? Doar in contul 8036, fara calculul amortizarii in cazul mijloacelor fixe? si cu ce valori (contractul de comodat trebuie sa cuprinda si valorile bunurilor imprumutate)?
Articol de Lia Secareanu, sef departament consultanta financiara si audit, Contexpert Consulting

Conform Codului civil, comodatul este un contract prin care cineva imprumuta altuia un bun spre a se servi de el, cu indatorirea de a-l inapoia. Acest transfer al dreptului de folosinta este gratuit, iar imprumutatorul ramane proprietarul lucrului dat imprumut.

Legea contabilitatii, nr. 82/1991, republicata, interzice detinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale fara sa fie inregistrate in contabilitate, acest fapt constituind contraventie la prevederile acestei legi.

Rezulta ca acele mijloace fixe si obiecte de inventar primite prin contractul de comodat, chiar daca nu pot fi integrate in activele societatii, trebuie evidentiate in contabilitate. Potrivit reglementarilor contabile, acestea se inregistreaza in contabilitate in conturi in afara bilantului, denumite si conturi de ordine si evidenta.

In aceasta categorie se cuprind angajamente (giruri, garantii, cautiuni) acordate sau primite in relatiile cu tertii, imobilizari corporale luate cu chirie, valori materiale primite spre prelucrare sau reparare, in pastrare sau custodie, debitori scosi din activ urmariti in continuare, redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate, efecte scontate neajunse la scadenta, precum si alte valori. Nu este corecta inregistrarea in contul 8036 �??Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate�??, deoarece cu ajutorul acestui cont se tine evidenta imobilizarilor primite in leasing, a contractelor de inchiriere, chiriilor si altor datorii asimilate, datorate de catre unitate pentru bunurile luate in concesiune, locatii sau chirie.

Pentru situatia prezentata de dumneavoastra, deoarece bunurile respective nu se incadreaza in categoria celor primite spre prelucrare sau reparare (se inregistreaza in contul 8032), in pastrare sau custodie (se inregistreaza in contul 8033), este indicat sa se faca inregistrarea in debitul contului 8038 �??Alte valori in afara bilantului�??, analitic distinct.

Cum aceste bunuri nu sunt in proprietatea societatii, nu este cazul sa se inregistreze amortizarea. Aceasta operatiune intervine pentru a evidentia cheltuiala societatii prin care se recupereaza valoarea de intrare a imobilizarilor pe parcursul duratei de viata utila a acestora.

Referitor la valoarea la care trebuie inregistrate, tot in reglementarile contabile se precizeaza ca, la data intrarii in unitate, bunurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare, care se stabileste astfel:
-la cost de achizitie – pentru bunurile procurate cu titlu oneros;
-la cost de productie – pentru bunurile produse in entitate;
-la valoarea de aport, stabilita in urma evaluarii – pentru bunurile reprezentand aport la capitalul social;
-la valoarea justa – pentru bunurile obtinute cu titlu gratuit.
In cazurile mentionate mai sus, valoarea de aport si, respectiv, valoarea justa se substituie costului de achizitie, iar prin valoare justa se intelege suma pentru care activul ar putea fi schimbat de bunavoie intre partile aflate in cunostinta de cauza in cadrul unei tranzactii cu pretul determinat obiectiv.

Cum in contractul de comodat nu se trece valoarea bunurilor care fac obiectul contractului, rezulta ca acestea se vor inregistra in contabilitate in debitul contului 8038 �??Alte valori in afara bilantului�??, analitic distinct, la valoarea justa.

08 Iun
2006

Comentarii (0)

admin

articol

un articol interesant – click aici

08 Iun
2006

Comentarii (4)

admin

regim tva – case de amanet

Care este regimul taxei pe valoarea adaugata pentru veniturile obtinute de casele de amanet?
Articol de Lia Secareanu, sef departament consultanta financiara si audit, Contexpert Consulting

Dobanzile sau comisioanele incasate de casele de amanet pentru acordarea de imprumuturi reprezinta venituri obtinute din prestarea de servicii financiare care, potrivit prevederilor Codului fiscal, sunt operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata. Aceste venituri sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata indiferent daca bunurile mobile depuse de catre debitor drept gaj sunt sau nu sunt returnate.

In schimb, daca imprumutul nu este restituit de catre debitor, casele de amanet datoreaza taxa pe valoarea adaugata pentru valoarea obtinuta din vanzarea bunurilor care au devenit proprietatea sa. Daca, potrivit contractului incheiat cu debitorul, bunurile sunt vandute in sistem de consignatie, casele de amanet datoreaza taxa pe valoarea adaugata numai pentru marja realizata din vanzarea bunurilor. In aceasta situatie, se vor aplica prevederile speciale stabilite prin normele metodologice de aplicare a Codului fiscal. Potrivit acestor reguli, in cazul bunurilor second-hand vandute in sistem de consignatie, baza de impozitare este constituita din suma reprezentand marja obtinuta (diferenta dintre pretul la care bunul a fost comercializat si suma cuvenita proprietarului bunului) din vanzarea de bunuri second-hand apartinand neplatitorilor de taxa pe valoarea adaugata sau a bunurilor scutite de taxa pe valoarea adaugata.

In acest caz, taxa pe valoarea adaugata colectata se determina prin aplicarea procedeului sutei marite asupra marjei reprezentand baza de impozitare, cota de taxa pe valoarea adaugata fiind cota standard sau cota redusa, dupa caz, iar exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata intervine in momentul vanzarii bunurilor.

Taxa pe valoarea adaugata colectata, astfel stabilita, nu se inscrie in mod distinct in facturile fiscale sau in alte documente legale care se predau cumparatorului, nefiind deductibila de catre cumparator, in acest caz inscriindu-se in document mentiunea �??TVA inclusa�??.

Pentru determinarea sumei taxei pe valoarea adaugata aferente acestor operatiuni intr-o perioada fiscala, se tin jurnale de vanzari sau, dupa caz, borderouri de vanzari (incasari), separate de operatiunile pentru care se aplica regim normal de taxa pe valoarea adaugata, in care se evidentiaza numai totalul documentului de vanzare, inclusiv taxa pe valoarea adaugata, precum si jurnale de cumparari, separate, in care se evidentiaza cumpararile de bunuri second-hand destinate a fi vandute in sistem de consignatie.

Baza de impozitare si suma taxei pe valoarea adaugata, colectate pentru aceste operatiuni intr-o perioada fiscala, se determina pe baza unor situatii de calcul intocmite pentru ansamblul operatiunilor supuse regulilor speciale in perioada fiscala respectiva si se evidentiaza corespunzator in decontul de taxa pe valoarea adaugata.

08 Iun
2006

Comentarii (1)

admin

inregistrari contabile – case de amanet

Care sunt inregistrarile contabile la o casa de amanet?
Articol de Lia Secareanu, sef departament consultanta financiara si audit, Contexpert Consulting

In cele ce urmeaza, va prezentam un exemplu de evidenta a operatiunilor realizate de societatile de amanet. Casa de amanet incheie un contract cu o persoana fizica, proprietara unui bun de valoare, pe baza caruia ii acorda un imprumut in suma de 3.000 lei pe o perioada de 6 luni. Pentru aceasta, se percepe persoanei fizice un comision de 15%. Se vor face inregistrarile contabile urmatoare:

�?? la acordarea imprumutului:
2678 = 5311 3.000 lei si concomitent

Debit cont 8033 �??Valori materiale primite in pastrare sau custodie�?? cu 3.000 lei La data scadenta, pot interveni urmatoarele situatii:

�?? persoana fizica ramburseaza imprumutul si comisionul, primind in schimb bunul de valoare:
5311 = 2678 3.000 lei
5311 = 704 450 lei
si
Credit cont 8033 �??Valori materiale primite in pastrare sau custodie�?? cu 3.000 lei
�?? persoana fizica nu restituie la data scadenta imprumutul si comisionul.
In aceste conditii, casa de amanet devine proprietara bunului de valoare. Aceasta poate opta fie pentru pastrarea in patrimoniu a bunului, fie pentru valorificarea acestuia prin vanzare obisnuita sau in sistem de consignatie, potrivit contractului incheiat cu debitorul.

Daca societatea hotaraste retinerea bunului in patrimoniu, ca mijloc fix:
�?? se inregistreaza mijlocul fix
213 = 2678 3.000 lei
�?? evaluarea bunului la valoarea de piata �?? presupunem ca valoarea de piata este de 4.500 lei
�?? inregistrarea mijlocului fix la valoarea de piata:
213 = 7588 1.500 lei
Daca se hotaraste vanzarea bunului, in functie de modalitatea de valorificare, se disting urmatoarele situatii:
I. La vanzarea obisnuita se cunosc:
�?? pret evaluat 3.000 lei
�?? adaos comercial 30% 900 lei
�?? TVA 741 lei (3.900 x 19%)
Vom avea:
�?? inregistrarea intrarii in gestiune a marfii:
371 = 2678 3.000 lei
371 = 378 900 lei
371= 4428 741 lei
si
Credit cont 8033 �??Valori materiale primite in pastrare sau custodie�?? cu 3.000 lei
�?? inregistrarea vanzarii bunului:
5311 = 707 3.900 lei
5311= 4427 741 lei
�?? inregistrarea descarcarii din gestiune a bunului:
607 = 371 3.000 lei
607= 378 900 lei
607= 4428 741 lei
II. La vanzarea in sistem de consignatie se cunosc:
�?? pret evaluat 3.000 lei
�?? comision 10% 300 lei
�?? TVA 627 lei (3.300 x 19%)
Vom avea:
�?? inregistrarea vanzarii bunului:
5311 = 707 3.300 lei
5311 = 4427 627 lei
�?? casa de amanet anunta persoana fizica de vanzarea marfii si inregistreaza in gestiune marfa:
371 = 2678 3.000 lei
371 = 378 300 lei
371 = 4428 627 lei
– inregistrarea descarcarii din gestiune a marfii vandute:
607 = 371 3.000 lei
607= 378 300 lei
607= 4428 627 lei
si
Credit cont 8033 �??Valori materiale primite in pastrare sau custodie�?? cu 3.000 lei
�?? la scadenta, proprietarul bunului poate solicita prelungirea termenului de scadenta.
Casa de amanet percepe un comision suplimentar pentru perioada de prelungire, iar dupa expirarea noului termen, se procedeaza conform celor doua variante prezentate mai sus (incasarea imprumutului si restituirea bunului sau bunul devine proprietatea casei de amanet).

01 Iun
2006

Comentarii (0)

admin

cu privire la salariul minim

Cat de obligatoriu este salariul minim pe economie?
Articol de LILIANA BOLAN, Consultant Contexpert

Persoanele fizice autorizate si asociatiile familiale se pot substitui legii contractului de munca
Sunt deja prea bine cunoscute disputele purtate in jurul contractului colectiv de munca unic la nivel national (CCMN). Unele prevederi sunt un �??bine cu de-a sila�??, care le sta multor angajatori in gat si nu face neaparat angajatii mai fericiti si mai prosperi. E vorba de salariul minim brut pe economie, care a cunoscut recent o noua majorare.

Prin actul aditional la CCMN pe anii 2005-2006, s-a stabilit ca salariul minim sa fie de 370 lei, negociat pentru un program complet de 170 de ore, in medie, adica 2,18 RON/pe ora. El intra in vigoare incepand cu data inregistrarii Actului aditional la Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, si anume 3 aprilie 2006. Asa cum era insa de asteptat, noile modificari au devenit cunoscute de-abia in momentul publicarii actului aditional in Monitorul Oficial, adica in data de 2 mai 2006. Sau poate ca nici atunci. Sau, chiar daca au stiut, angajatorii nu au reactionat in nici un fel. De ce? Pentru ca, asa cum spuneam, multi dintre acestia considera ca nu au nimic comun cu CCMN si nu accepta sa aplice niste clauze la a caror negociere nu considera ca au participat sau au fost in vreun fel reprezentati.

Dincolo de toate astea, ramane in continuare de raspuns la intrebarea daca salariul de 370 lei este obligatoriu pentru toti angajatorii, si daca da, incepand cu ce data si care sunt consecintele nerespectarii acestei prevederi. Aparent, raspunsul este simplu. Asa dupa cum prevede Legea nr. 130/1996, republicata, privind contractul colectiv de munca: �??Art. 11. – (1) Clauzele contractelor colective de munca produc efecte, dupa cum urmeaza: d) pentru toti salariatii incadrati in toate unitatile din tara, in cazul contractelor colective de munca la nivel national.�?? Conform aceleiasi legi, prin unitati se intelege persoanele juridice care angajeaza salariati. Cu alte cuvinte, prevederile de mai sus nu sunt aplicabile persoanelor fizice autorizate sau asociatiilor familiale care angajeaza personal si nici reprezentantelor firmelor straine in Romania (toti acestia neavand personalitate juridica).

Chiar daca legea pare suficient de clara, anul trecut, odata cu aparitia CCMN pentru anii 2005-2006, inspectoratele teritoriale de munca (unele din ele) au fost incapabile sa ofere contribuabililor un raspuns clar in legatura cu salariul minim aplicabil. In aceasta privinta, Inspectoratul Teritorial de Munca Bucuresti a fost in topul ambiguitatilor si balbaielilor. Dupa parerea lor, exprimata verbal la acea data, salariul minim prevazut de CCMN era aplicabil doar unitatilor care aveau incheiat CCM la nivel de unitate sau ramura. Drept pentru care, fiecare a facut ce a crezut de cuviinta. Acum, mai exact in luna mai, ITM Bucuresti atentioneaza angajatorii in legatura cu modificarea salariului minim (fara a preciza temeiul legal) si le recomanda, in stilul lor caracteristic, sa refaca statele si declaratiile lunii aprilie, pentru a fi conforme cu noile reglementari.

Neacordarea salariului minim e contraventie
Am vrea sa credem ca ITM este bine intentionat. Dar cum am putea sa credem asta cand, in incercarea de a afla mai multe despre aceasta problema, am accesat site-ul Ministerului Muncii (www.mmssf. ro) precum si pe cel al Inspectiei muncii (www.inspectmuncii.ro). Pe nici unul dintre ele nu se pomeneste ceva despre vreun contract colectiv de munca la nivel national si ce obligatii revin angajatorilor prin raportare la prevederile acestuia. Nimic despre aparitia Actului aditional la CCMN, desi acesta, cum spuneam, se inregistreaza la Ministerul Muncii si devine aplicabil incepand cu acea data.

Nici macar o stire, ce sa mai spunem de o indrumare metodologica, asa cum ar fi normal in special in cazul Inspectiei muncii. Aceasta din urma, prin Regulamentul de organizare si functionare, are atributii specifice in domeniul stabilirii si controlului relatiilor de munca, inclusiv de indrumare in aplicarea legislatiei muncii. Din acest punct de vedere, pe site-ul Inspectiei Muncii se gaseste doar o insiruire de acte normative si nimic mai mult. CCMN, dat fiind ca nu se incadreaza in categoria actelor normative, lipseste din enumerare. Dar pentru ca, asa cum se stie, nu putem justifica nerespectarea legii prin necunoasterea ei, sa vedem mai departe ce implicatii are, pentru angajatori, neacordarea salariului minim conform CCMN. Conform prevederilor Codului muncii, neacordarea salariului minim conform CCMN reprezinta o contraventie:

�??Art. 276. – (1) Constituie contraventie si se sanctioneaza astfel urmatoarele fapte:
d) stipularea in contractul individual de munca a unor clauze contrare dispozitiilor legale, cu amenda de la 2.000 lei la 5.000 lei�??
Ce trebuie inteles prin dispozitii legale? Spre exemplu, prevederile art. 238 din Codul muncii:
�??Art. 238. – (2) Contractele individuale de munca nu pot contine clauze care sa stabileasca drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de munca.�??
Care contract colectiv de munca? Unul din urmatoarele, in ordinea crescatoare pe scara ierarhica: CCM la nivel de unitate, grup de unitati, ramura, la nivel national. Altfel spus, o societate care nu are incheiat CCM la nivel de unitate va urca pe scara mai sus, atat de sus cat este necesar pentru a ajunge la CCM aplicabil. Cel mai departe poate ajunge la CCMN in forma sa actualizata. Acceptand faptul ca majorarea salariilor este inevitabila, angajatorii pot, mai departe, alege sa o faca incepand cu luna aprilie sau cu luna mai. Majorarea incepand cu luna mai se poate justifica prin faptul ca informatia privind modificarea CCMN a devenit publica abia in aceasta luna. Desi, conform legii, angajatorii sunt parte in CCMN, in mod evident implicarea multora din ei si accesul lor la informatie sunt in limitate.

Intr-atat de limitate, incat reusesc doar sa constate ceea ce se intampla, si asta cu intarziere. Iar ceea ce se intampla acum este foarte probabil sa insemne picatura care umple paharul. Poate ca, in sfarsit, se va decide ca domnia CCMN sa ia sfarsit, iar negocierile colective sa capete cu adevarat un inteles pentru partile implicate. Sistemul prin care toata lumea negociaza cu toata lumea, prin intermediul unor reprezentanti despre care nici nu se stie cum arata si ce nume poarta, nu va face vreun angajator mai bun sau mai responsabil.

01 Iun
2006

Comentarii (0)

admin

consultanta contabila

Care este regimul taxei pe valoare adaugata in cazul importurilor de bunuri? Se datoreaza aceasta taxa pentru orice import? Cum se calculeaza?
Articol de Lia Secareanu, sef departament consultanta financiara si audit, Contexpert Consulting

Importul de bunuri, potrivit Codului fiscal, se cuprinde in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata. Prin derogare de la aceasta regula, atunci cand bunurile sunt plasate, dupa intrarea lor in tara, in regimuri vamale suspensive, aceste bunuri nu se cuprind in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata. Totusi, acestea sunt supuse reglementarilor vamale in ceea ce priveste plata sau, dupa caz, garantarea drepturilor de import pe perioada cat se afla in regim vamal suspensiv. Importul bunurilor plasate in regimuri vamale suspensive este efectuat in statul pe teritoriul caruia bunurile ies din aceste regimuri.

La importul de bunuri, sunt obligate la plata TVA persoanele care importa bunuri in Romania, indiferent daca acestea sunt sau nu inregistrate ca platitori de TVA. Persoanele fizice datoreaza taxa pe valoarea adaugata pentru bunurile introduse in tara potrivit regulamentului vamal aplicabil acestora.

In cazul unui import de bunuri, TVA devine exigibila la data cand se genereaza drepturi de import pentru bunurile respective, conform legislatiei vamale in vigoare. In cazul importurilor de bunuri care sunt plasate in regim de antrepozit fiscal, exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata aferenta accizei, care este cuprinsa in baza de impozitare a TVA, intervine la data la care acciza este exigibila. Potrivit reglementarilor legale, baza de impozitare pentru un import de bunuri este constituita din valoarea in vama a bunurilor, stabilita conform legislatiei vamale in vigoare, la care se adauga taxele vamale, comisionul vamal, accizele si alte taxe, exclusiv taxa pe valoarea adaugata, datorate pentru importul de bunuri.

Se cuprind, de asemenea, in baza de impozitare cheltuielile accesorii precum comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport si asigurare care intervin pana la primul loc de destinatie a bunurilor in Romania, in masura in care aceste cheltuieli nu au fost cuprinse in baza de impozitare stabilita conform alineatului precedent. Primul loc de destinatie a bunurilor il reprezinta destinatia stipulata in documentul de transport sau orice alt document insotitor al bunurilor, cand acestea intra in Romania. In conditiile in care suma folosita la stabilirea bazei de impozitare pentru un import de bunuri este exprimata in valuta, pentru a stabili valoarea in vama a bunurilor importate aceasta se converteste in moneda nationala a Romaniei.

Cota aplicabila pentru importul de bunuri este cea aplicata in interiorul tarii pentru livrarea aceluiasi bun. Cota standard a taxei pe valoarea adaugata este de 19% si se aplica asupra bazei de impozitare pentru orice operatiune impozabila care nu este scutita de taxa pe valoarea adaugata sau care nu este supusa cotei reduse a taxei pe valoarea adaugata (de 9%).

In conformitate cu prevederile Codului fiscal, sunt scutite de TVA urmatoarele importuri:
�?? Importul de bunuri a caror livrare in Romania este in orice situatie scutita de taxa pe valoarea adaugata;
�?? Bunurile importate destinate comercializarii in regim duty-free, precum si prin magazinele pentru servirea in exclusivitate a reprezentantelor diplomatice si a personalului acestora;
�?? Importul urmatoarelor bunuri: bunurile de origine romana, bunurile reparate in strainatate sau bunurile care le inlocuiesc pe cele necorespunzatoare calitativ, returnate partenerilor externi in perioada de garantie, bunurile care se inapoiaza in tara ca urmare a unei expedieri eronate, echipamentele pentru protectia mediului (stabilite prin hotarare a Guvernului), bunurile straine care, potrivit legii, devin proprietatea statului. In acest sens bunurile straine care, potrivit legii, devin proprietatea statului sunt: bunurile care sunt abandonate printr-o declaratie scrisa data autoritatilor vamale, bunurile pentru care, la expirarea termenului de pastrare, acordat de autoritatea vamala, titularii nu au reglementat situatia vamala a acestora, bunurile confiscate de autoritatile competente.
�?? Importul de suporturi materiale, cum ar fi pelicule, benzi magnetice, discuri, pe care sunt inregistrate filme sau programe destinate activitatii de radio si televiziune, cu exceptia celor de publicitate;
�?? Importul de bunuri primite in mod gratuit, cu titlu de ajutoare sau donatii, destinate unor scopuri cu caracter religios, de aparare a sanatatii, de aparare a tarii sau sigurantei nationale, artistic, sportiv, de protectie si ameliorare a mediului, de protectie si conservare a monumentelor istorice si de arhitectura. Scutirea se aplica de catre birourile vamale de control si vamuire, pe baza documentelor din care rezulta ca bunurile au fost primite fara obligatii de plata si a unei declaratii pe propria raspundere, semnate de reprezentantul legal al importatorului sau de persoana imputernicita de acesta, prin care se confirma ca bunurile sunt destinate scopurilor mentionate la inceputul paragrafului, ca nu vor face obiectul unor comercializari ulterioare cel putin 5 ani de la data importului si vor fi folosite numai in scopurile pentru care au fost importate. Daca se schimba destinatia bunurilor inainte de expirarea termenului de 5 ani, importatorii sunt obligati sa indeplineasca formalitatile legale privind importul marfurilor si sa achite taxa pe valoarea adaugata aferenta acestui import;
�?? Importul de bunuri finantate din imprumuturi nerambursabile acordate de guverne straine, organisme internationale si/sau organizatii nonprofit din strainatate si din tara. Prin imprumuturi nerambursabile, in acest sens, se intelege imprumuturile banesti acordate de guverne straine, de organisme internationale si/sau de organizatii nonprofit din strainatate si din tara unor beneficiari din Romania si care sunt consemnate in acorduri, protocoale si/sau intelegeri, memorandumuri, incheiate cu guverne straine, organisme internationale sau organizatii nonprofit din strainatate si din tara.

Scutirea de la plata taxei pe valoarea adaugata pentru importul de bunuri finantate din imprumuturile nerambursabile, acordate de organisme internationale sau de guverne straine, se acorda de catre birourile vamale de control si vamuire, pe baza documentelor care atesta ca acestea sunt finantate din imprumuturi nerambursabile. Pentru importul de bunuri finantate direct din imprumuturi nerambursabile acordate de organizatii nonprofit si de caritate din strainatate si din tara, scutirea de la plata taxei pe valoarea adaugata se acorda de catre birourile vamale de control si vamuire, pe baza documentelor care atesta ca acestea sunt finantate din imprumuturi nerambursabile si sunt destinate realizarii unor scopuri cu caracter umanitar, social, filantropic, religios, de aparare a sanatatii, cultural, artistic, educativ, stiintific, sportiv, de protectie si ameliorare a mediului, de protectie si conservare a monumentelor istorice si de arhitectura. Documentele prin care se atesta sursa de finantare si destinatia bunurilor importate sunt acorduri, protocoale si/sau intelegeri, memorandumuri, incheiate cu organizatii nonprofit si de caritate din strainatate si din tara. Organele de control fiscal si ale Garzii financiare urmaresc daca se respecta destinatia data bunurilor respective si, in cazul in care se constata schimbarea acesteia in termen de 5 ani de la data intrarii in tara a bunurilor, vor sesiza organele vamale pentru luarea masurilor ce decurg din aplicarea legii.
�?? Bunurile introduse in tara de catre calatori sau de alte persoane fizice cu domiciliul in tara ori in strainatate, in conditiile si in limitele stabilite potrivit reglementarilor legale in vigoare, pentru regimul vamal aplicabil persoanelor fizice;
�?? Importul de bunuri de catre misiunile diplomatice si birourile consulare, precum si de catre cetatenii straini cu statut diplomatic sau consular in Romania, in conditii de reciprocitate. Scutirea se acorda de catre birourile vamale de control si vamuire, pe baza avizului MAE privind respectarea conditiilor de reciprocitate legate de importul bunurilor;
�?? Importul de bunuri efectuat de reprezentantele organismelor internationale si interguvernamentale acreditate in Romania, precum si de catre cetatenii straini angajati ai acestor organizatii, in limitele si in conformitate cu conditiile precizate in conventiile de infiintare a acestor organizatii. Scutirea se acorda de catre birourile vamale de control si vamuire, pe baza avizului Ministerului Afacerilor Externe privind respectarea limitelor si conditiilor precizate in conventiile de infiintare a acestor organizatii;
�?? Importul de bunuri de catre fortele armate ale statelor straine membre NATO, pentru uzul acestora sau al personalului civil insotitor ori pentru aprovizionarea popotelor sau cantinelor, in cazul in care aceste forte sunt destinate efortului comun de aparare; Taxa pe valoarea adaugata pentru importuri de bunuri, cu exceptia celor scutite de taxa pe valoarea adaugata, se plateste la organul vamal, in conformitate cu regulile in vigoare privind plata drepturilor de import.

Prin derogare de la regula prevazuta la alineatul precedent, nu se face plata efectiva la organele vamale de catre persoanele inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata care au obtinut certificatele de exonerare. Aceste certificate se elibereaza pentru importul de masini industriale, utilaje tehnologice, instalatii, echipamente, aparate de masura si control, automatizari, destinate realizarii de investitii, precum si importul de masini agricole si mijloace de transport destinate realizarii de activitati productive si pentru importul de materii prime si materiale consumabile care nu se produc sau sunt deficitare in tara si sunt destinate utilizarii in cadrul activitatii economice a persoanei care realizeaza importul.

Asa cum s-a mentionat, beneficiaza de aceasta prevedere doar persoanele impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata. Acestea, in situatia in care intentioneaza sa efectueze importuri de natura celor prevazute mai sus, trebuie sa solicite eliberarea unui certificat de exonerare de la plata in vama a taxei pe valoarea adaugata, emis de catre organele fiscale competente.

Pe baza certificatelor de exonerare de la plata taxei pe valoarea adaugata in vama prezentate, organele vamale au obligatia sa acorde liberul de vama pentru bunurile importate, iar importatorii vor evidentia taxa pe valoarea adaugata aferenta in jurnalele pentru cumparari si in jurnalele pentru vanzari, pe baza declaratiei vamale de import sau, dupa caz, a actului constatator emis de autoritatea vamala, si este preluata in decontul de taxa pe valoarea adaugata atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila. Pentru platitorii de taxa pe valoarea adaugata in regim mixt, se aplica si prevederile specifice acestora, pentru determinarea taxei de dedus. In cursul perioadei fiscale, importatorii reflecta taxa pe valoarea adaugata aferenta acestor importuri prin inregistrarea contabila: 4426 = 4427.

25 Mai
2006

Comentarii (0)

admin

articol nou

Ce se intampla cu taxa pe valoarea adaugata in cazul garantiilor de buna executie? Cum se inregistreaza acestea in contabilitate?
Articol de Lia Secareanu, sef departament consultanta financiara si audit, Contexpert Consulting

Potrivit Codului fiscal, prin derogare de la regula generala conform careia taxa pe valoarea adaugata devine exigibila la data livrarii de bunuri sau la data prestarii de servicii, in cazul sumelor constituite drept garantie pentru acoperirea eventualelor reclamatii privind calitatea lucrarilor de constructii-montaj, exigibilitatea taxei ia nastere la data incheierii procesului-verbal de receptie definitiva sau, dupa caz, la data incasarii sumelor, daca incasarea este anterioara acestuia. Pentru aplicarea corecta si unitara a acestei reglementari, Comisia Centrala Fiscala, prin Decizia nr. 6 din data de 23.09.2004, stabileste ca prevederile sunt aplicabile numai in situatia in care garantiile de buna executie sunt evidentiate distinct in facturi fiscale, respectiv sunt retinute din contravaloarea lucrarilor prestate.

Ulterior, prin Hotararea nr. 1.840 din 28.10.2004 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, se introduce un nou punct – punctul 16.1.-, pentru aplicarea articolului respectiv din Codul fiscal, care prevede acelasi lucru. Astfel, potrivit noilor precizari din Normele metodologice, prevederile din Codul fiscal sunt aplicabile numai in situatia in care garantiile de buna executie sunt retinute din contravaloarea lucrarilor de constructii-montaj prestate si evidentiate ca atare in facturi fiscale. In cazul in care garantia de buna executie este constituita prin scrisoare de garantie bancara sau alte modalitati, dar sumele constituite drept garantie nu sunt retinute din contravaloarea lucrarilor prestate si nu sunt evidentiate ca atare in facturile fiscale de catre constructori, taxa pe valoarea adaugata devine exigibila la data prestarii serviciului.

In contabilitate, in situatia in care contravaloarea lucrarilor executate conform situatiei de lucrari este de 250.000 de lei, garantia de buna executie de 5% – conform contractului – fiind retinuta din contravaloarea lucrarilor pe factura fiscala, se va face inregistrarea acestor operatiuni astfel: La emiterea facturii fiscale pentru situatia de lucrari, constructorul inregistreaza:

�?? 4111 = % 297.500 lei
�?? 704 250.000 lei
�?? 442 747.500 lei

si concomitent:
�?? 267 = 4111 14.875 lei (250.000×5%+2.375)
�?? 4427 = 4428 2.375 lei (12.500×19%).

La incasarea garantiilor sau la data procesului-verbal de receptie definitiva:
�?? 512 = 2671 4.875 lei (numai in situatia in care garantia este efectiv incasata)
si
�?? 4428 = 4427 2.375 lei
(inregistrarea se efectueaza chiar si in situatia in care garantia nu este incasata la data procesului-verbal de receptie definitiva).

La primirea facturii fiscale de la constructor, in care s-au consemnat garantiile constituite, beneficiarul inregistreaza:
�?? % = 404 297.500 lei
�?? 231 250.000 lei
�?? 442 647.500 lei
si concomitent:
�?? 404 = 167 14.875 lei
�?? 4428 = 4426 2.375 lei.

La achitarea garantiei sau la data procesului-verbal de receptie definitiva:
�?? 4426 = 4428 2.375 lei
(inregistrarea se efectueaza chiar daca garantia nu este efectiv achitata la data procesului-verbal de receptie definitiva)
si
�?? 167 = 512 14.875 lei
(inregistrarea se efectueaza numai in situatia in care garantia este efectiv achitata).

25 Mai
2006

Comentarii (0)

admin

articol

In ce conditii trebuie sa se calculeze pro-rata? Cum se determina si la ce se aplica?
Articol de Lia Secareanu, sef departament consultanta financiara si audit, Contexpert Consulting

Potrivit prevederilor Codului fiscal, orice persoana impozabila, inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, care realizeaza sau urmeaza sa realizeze atat operatiuni care dau drept de deducere, cat si operatiuni care nu dau drept de deducere, determina valoarea taxei pe valoarea adaugata aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate pe care au dreptul sa o deduca conform prevederilor de mai jos. Achizitiile de bunuri si servicii destinate exclusiv realizarii de operatiuni care dau drept de deducere, inclusiv de investitii destinate realizarii de astfel de operatiuni, se inscriu intr-un jurnal pentru cumparari, care se intocmeste separat pentru aceste operatiuni, si taxa pe valoarea adaugata aferenta acestora se deduce integral.

Achizitiile de bunuri si servicii destinate exclusiv realizarii de operatiuni care nu dau drept de deducere, precum si de investitii care sunt destinate realizarii de astfel de operatiuni se inscriu in jurnalul pentru cumparari, care se intocmeste separat pentru aceste operatiuni, iar taxa pe valoarea adaugata aferenta acestora nu se deduce. In cursul unui an fiscal este permisa rectificarea taxei deduse aferente achizitiilor de bunuri/servicii care se constata ca ulterior au fost utilizate pentru alta destinatie decat cea prevazuta la data achizitiei. Rectificarile se evidentiaza pe randurile de regularizare din decontul de taxa pe valoarea adaugata.

Pentru bunurile si serviciile pentru care nu se cunoaste destinatia in momentul achizitiei, respectiv daca vor fi utilizate pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere sau operatiuni care nu dau drept de deducere ori pentru care nu se poate determina proportia in care sunt sau vor fi utilizate pentru aceste operatiuni, taxa pe valoarea adaugata aferenta se deduce pe baza de pro-rata. Achizitiile acestora se evidentiaza intr-un jurnal pentru cumparari intocmit separat. Prin exceptie, in cazul achizitiilor destinate realizarii de investitii, care se prevad ca vor fi utilizate atat pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere, cat si pentru operatiuni care nu dau drept de deducere, este permisa deducerea integrala a taxei pe valoarea adaugata pe parcursul procesului investitional, urmand ca taxa dedusa sa fie ajustata la sfarsitul anului calendaristic urmator celui de punere in functiune a investitiei prin aplicarea pro-ratei definitive din acel moment taxei pe valoarea adaugata dedusa initial.

Pro-rata se determina ca raport intre: veniturile obtinute din operatiuni care dau drept de deducere, inclusiv subventiile legate direct de pretul acestora, la numarator, iar la numitor veniturile de la numarator plus veniturile obtinute din operatiuni care nu dau drept de deducere. In calculul pro-ratei, la numitor se adauga alocatiile, subventiile sau alte sume primite de la bugetul de stat sau bugetele locale, in scopul finantarii de activitati scutite fara drept de deducere sau care nu intra in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata. Nu se includ in calculul pro-ratei serviciile efectuate de prestatorii stabiliti in strainatate pentru care beneficiarii au obligatia platii taxei pe valoarea adaugata.

Se exclud din calculul pro-ratei veniturile financiare, daca acestea sunt accesorii activitatii principale. Prin venituri financiare nu se inteleg veniturile financiare din punct de vedere contabil, ci veniturile din operatiunile financiare si bancare prevazute la art. 141 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal. De regula, pro-rata se determina anual, situatie in care elementele prevazute la numitor si numarator sunt cumulate pentru intregul an fiscal. Prin exceptie, aceasta poate fi determinata lunar sau trimestrial, dupa caz, situatie in care elementele prevazute la numitor si numarator sunt cele efectiv realizate in cursul fiecarei luni, respectiv trimestru. Pro-rata aplicabila provizoriu pentru un an este ori pro-rata definitiva determinata pentru anul precedent ori pro-rata estimata in functie de operatiunile prevazute a fi realizate in anul curent. In ambele cazuri, persoanele impozabile trebuie sa comunice organului fiscal teritorial, la inceputul fiecarui an fiscal, cel mai tarziu pana la data de 25 ianuarie, nivelul pro-ratei provizorie aplicata, precum si modul de determinare a acesteia. Pe parcursul exercitiului financiar, taxa pe valoarea adaugata de dedus se determina prin aplicarea pro-ratei provizorie asupra taxei pe valoarea adaugata deductibila aferente achizitiilor destinate atat realizarii de operatiuni care dau drept de deducere, cat si celor care nu dau drept de deducere.

In luna decembrie, in functie de realizarile efective din cursul anului, se determina pro-rata definitiva. Regularizarea deducerilor operate dupa pro-rata provizorie se realizeaza prin aplicarea pro-ratei definitive asupra sumei taxei pe valoarea adaugata deductibila aferenta achizitiilor destinate atat realizarii de operatiuni cu drept de deducere, cat si pentru operatiuni fara drept de deducere. Diferenta in plus sau in minus fata de taxa dedusa, conform pro-rata provizorie, se inscrie pe un rand distinct in decontul ultimei perioade fiscale (rd.17). La cererea justificata a persoanelor impozabile, organele fiscale la care acestea sunt inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata pot aproba ca pro-rata sa fie determinata lunar sau trimestrial, dupa caz. In anul in care a fost acordata aprobarea, persoanele impozabile au obligatia sa recalculeze taxa pe valoarea adaugata dedusa de la inceputul anului pe baza pro-rata lunara sau trimestriala. Platitorii de taxa pe valoarea adaugata cu regim mixt pot renunta la aplicarea pro-rata lunara sau trimestriala numai la inceputul unui an fiscal si sunt obligate sa anunte organele fiscale. Pro-ratele lunare sau trimestriale efectiv realizate sunt definitive si nu se regularizeaza la sfarsitul anului.

In situatii speciale, cand pro-rata calculata potrivit acestor prevederi nu asigura determinarea corecta a taxei de dedus, Ministerul Finantelor Publice, prin directia de specialitate, poate aproba aplicarea unei pro-rata speciale, la solicitarea persoanelor impozabile in cauza, pe baza justificarii prezentate. Daca aprobarea a fost acordata in timpul anului, persoanele impozabile au obligatia sa recalculeze taxa pe valoarea adaugata dedusa de la inceputul anului pe baza pro-ratei speciale aprobata. Platitorii de taxa pe valoarea adaugata cu regim mixt pot renunta la aplicarea pro-ratei speciale numai la inceputul unui an calendaristic si sunt obligate sa anunte organele fiscale. Daca la inceputul anului persoanele impozabile nu au determinat pro-rata provizorie deoarece nu realizau si nici nu prevedeau realizarea de operatiuni fara drept de deducere in cursul anului si ulterior realizeaza astfel de operatiuni, nu exista obligatia calcularii si utilizarii pro-ratei provizorie. In cursul anului este permisa deducerea integrala a taxei pe valoarea adaugata, urmand ca la finele anului sa aplice urmatoarele reguli:

�?? daca pot efectua separarea achizitiilor de bunuri/servicii pe destinatii, respectiv achizitii de bunuri si servicii destinate exclusiv realizarii de operatiuni care dau drept de deducere si cele destinate exclusiv realizarii de operatiuni care nu dau drept de deducere, vor regulariza astfel: din taxa dedusa in cursul anului se scade taxa de dedus rezultata prin aplicarea pro-ratei definitive pentru achizitiile destinate atat realizarii de operatiuni cu drept de deducere, cat si pentru operatiuni fara drept de deducere, precum si taxa aferenta bunurilor/serviciilor destinate exclusiv operatiunilor cu drept de deducere, iar diferenta rezultata se inscrie pe un rand distinct in decontul din ultima perioada fiscala a anului, ca taxa de plata la bugetul de stat;

�?? daca nu se poate efectua separarea pe destinatii, potrivit aliniatului precedent, se aplica pro-rata definitiva asupra tuturor achizitiilor de bunuri si servicii efectuate in cursul anului, iar diferenta rezultata se inscrie pe un rand distinct in decontul din ultima perioada fiscala a anului. Taxa pe valoarea adaugata aferenta achizitiilor de bunuri/servicii se reflecta in contul 4426, indiferent daca sunt destinate realizarii de operatiuni care dau drept de deducere, total sau partial conform pro-rata, sau de operatiuni care nu dau drept de deducere. Dupa intocmirea decontului de taxa pe valoarea adaugata, diferentele nedeductibile rezultate ca urmare a aplicarii pro-ratei se inregistreaza pe chelt

18 Mai
2006

Comentarii (0)

admin

urmeaza link-ul

pentru alte intrebari si raspunsuri in probleme contabile – http://contabilitate.myforum.ro/2-vt36.html?start=15

11 Mai
2006

Comentarii (1)

admin

intrebari si raspunsuri

Daca societatea are in proprietate doua imobile, se poate ca unul dintre ele sa fie inchiriat si facturat cu taxa pe valoare adaugata, iar celalat fara? Cum se procedeaza? Activitatea de subinchiriere a bunurilor imobile este operatiune scutita fara drept de deducere?
Articol de Lia Secareanu, sef departament consultanta financiara si audit, Contexpert Consulting

Potrivit Codului fiscal, persoanele impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata pot opta pentru aplicarea regimului de taxare pentru operatiunile de inchiriere de bunuri imobile. Optiunea de aplicare a regimului de taxare se notifica organelor fiscale teritoriale pe formularul prevazut in anexa nr. 1 la Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal si se aplica de la data inscrisa in notificare. In situatia in care numai o parte dintr-un imobil sau doar anumite imobile sunt utilizate pentru realizarea operatiunilor prevazute la art. 141 alin. (2) lit. k) din Codul fiscal si se opteaza pentru taxarea acestora, in notificarea transmisa organului fiscal se va inscrie in procente partea din imobil destinata acestor operatiuni, respectiv imobilele respective.

Persoanele neinregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, precum si cele nou-infiintate, daca opteaza pentru regimul de taxare a operatiunilor de inchiriere de bunuri imobile, trebuie sa solicite in prealabil inregistrarea ca platitori de taxa pe valoarea adaugata. Dupa dobandirea calitatii de platitor de taxa pe valoarea adaugata, vor notifica in scris organele fiscale competente asupra bunurilor imobile sau a partilor de bunuri imobile pentru care opteaza pentru regimul de taxare.

Persoanele care au optat pentru regimul de taxare a operatiunilor de inchiriere de bunuri imobile nu mai pot aplica regimul de scutire pentru operatiunile respective timp de 5 ani. Dupa aceasta perioada, persoanele impozabile pot anula optiunea. Formularul pentru notificarea anularii optiunii se depune la organul fiscal la care persoanele impozabile sunt inregistrate ca platitori de impozite si taxe. Prin derogare de la aceste prevederi, persoanele care la data de 1 martie 2003 au optat tacit asupra taxarii acestor operatiuni pot renunta oricand la aceasta optiune in vederea aplicarii regimului de scutire, depunand la organul fiscal la care persoanele impozabile sunt inregistrate ca platitori de impozite si taxe formularul pentru notificarea anularii optiunii.

Persoanele impozabile care aplica scutirea de taxa pe valoarea adaugata pentru operatiunile de inchiriere de bunuri imobile au obligatia sa ajusteze taxa pe valoarea adaugata dedusa pentru bunurile imobile achizitionate, construite sau modernizate in ultimii 5 ani, proportional cu partea din fiecare bun imobil care va fi utilizata pentru realizarea operatiunilor scutite si proportional cu numarul de luni in care bunul va fi utilizat in regim de scutire. Ajustarea este operata intr-o perioada de 5 ani, in cadrul carora bunurile imobile au fost dobandite, incepand cu data de la care fiecare bun imobil a fost dobandit. Pentru bunurile imobile care sunt modernizate, ajustarea taxei deduse aferente acestor lucrari este operata, de asemenea, intr-o perioada de 5 ani de la data finalizarii fiecarei lucrari de modernizare.

Pentru ajustare, suma taxei pe valoarea adaugata pentru fiecare an reprezinta o cincime din taxa pe valoarea adaugata dedusa aferenta achizitiei, construirii sau modernizarii bunurilor imobile. Pentru determinarea ajustarii lunare se imparte fiecare cincime la 12. Suma care nu poate fi dedusa se calculeaza astfel: din perioada de 5 ani se scade numarul de luni in care bunul imobil a fost utilizat in regim de taxare, iar rezultatul se inmulteste cu ajustarea lunara. Fractiunile de luna se considera luna intreaga. Taxa pe valoarea adaugata nedeductibila obtinuta prin ajustare se inregistreaza din punct de vedere contabil pe cheltuieli, precum si in jurnalul pentru cumparari, si se preia corespunzator in decontul de taxa pe valoarea adaugata pentru luna in care persoana impozabila incepe aplicarea regimului de scutire.

Persoanele impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata care trec de la regimul de scutire la cel de taxare pentru operatiunile de inchiriere de bunuri imobile pot deduce din taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor imobile achizitionate, construite sau modernizate in ultimii 5 ani, o suma proportionala cu partea din fiecare bun imobil care va fi utilizata pentru aceste operatiuni si proportional cu numarul de luni in care bunul va fi utilizat in regim de taxare. Ajustarea se realizeaza iin acelasi mod ca la alineatul precedent. Taxa pe valoarea adaugata dedusa se inregistreaza din punct de vedere contabil prin diminuarea cheltuielilor, precum si in jurnalul pentru cumparari, si se preia corespunzator in decontul de taxa pe valoarea adaugata pentru perioada fiscala in care persoana impozabila incepe aplicarea regimului de taxare.

In clasificarea activitatilor din economia nationala (CAEN – Editie revizuita), activitatile de inchiriere si subinchiriere a bunurilor imobiliare proprii sau inchiriate sunt trecute la acelasi cod: 7020. Aceasta clasa include serviciile de inchiriere sau leasing imobiliar pentru apartamente sau alte cladiri de locuit, cladiri nerezidentiale, inclusiv pavilioane expozitionale si terenuri.

In Codul fiscal, se precizeaza ca sunt operatiuni scutite fara drept de deducere de taxa pe valoarea adaugata arendarea, concesionarea si inchirierea de bunuri imobile, cu urmatoarele exceptii:

1. operatiunile de cazare care sunt efectuate in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping;
2. serviciile de parcare a vehiculelor;
3. inchirierea utilajelor si a masinilor fixate in bunurile imobile;
4. inchirierea seifurilor;
In Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, se precizeaza ca pentru operatiunile de leasing cu bunuri imobile nu se aplica aceasta scutire de taxa pe valoarea adaugata.

Deoarece nu se face referire distincta la activitatile de subinchiriere, pentru ca nu sunt trecute la exceptiile pentru care nu sunt valabile prevederile privind scutirea de taxa pe valoarea adaugata, rezulta ca si subinchirierea unui bun imobil este inclusa in activitatile de inchiriere si beneficiaza de aceeasi scutire.