Precizari CNPAS privind aplicarea prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

25
111

Pe site-ul oficial al CNPAS a fost postat un comunicat de presa ce contine precizari privind aplicarea prevederilor Legii nr. 263/2010 – text integral – privind sistemul unitar de pensii publice – pe care il prezentam in continuare.

După cum se cunoaşte, sistemul de pensii din România se află în faţa unei etape noi de reformă, determinată de o serie de factori macro-economici şi sociali care au impus schimbări atât în ceea ce priveşte sistemul public de pensii (elementele parametrice, condiţiile de eligibilitate pentru diferitele categorii de pensie, creşterea gradului de responsabilitate şi control, etc), cât şi în ceea ce priveşte sistemele neintegrate acestuia.

Principalele direcţii ale reformei vizează:

 Lărgirea sferei de cuprindere a asigurării obligatorii – prin integrarea în sistemul unitar de pensii publice a persoanelor care aparţineau unor sisteme speciale (pensiile militare), precum şi a persoanelor care realizează venituri din profesii liberale;
 Îmbunătăţirea sustenabilităţii financiare a sistemului de pensii – prin introducerea unor condiţii mai restrictive privind accesul la pensia anticipată parţială şi la pensia de invaliditate;
 Menţinerea standardului de viaţă al pensionarilor în plată – prin corelarea puterii de cumpărarea a pensionarilor în raport cu rata inflaţiei;
 Asigurarea unui tratament corect al persoanelor asigurate, viitori pensionari – prin reglementarea modului de stabilire a pensiei în directă corelaţie cu nivelul veniturilor asigurate pentru care s-au achitat contribuţiile de asigurări sociale;
 Descurajarea pensionărilor anticipate – prin majorarea coeficientului de penalizare a pensiei;
 Implementarea unor criterii mai stricte în ceea ce priveşte accesul la pensia de invaliditate şi intensificarea controalelor ulterioare;
 Creşterea vârstelor de pensionare ca urmare a creşterii speranţei de viaţă a populaţiei şi egalizarea graduală – până în anul 2030 – a stagiului complet de cotizare pentru femei şi bărbaţi.

Trebuie menţionat că aceste direcţii de acţiune se circumscriu preocupărilor generale manifestate, în domeniul pensiilor, de statele membre ale Uniunii Europene, documente comunitare recente subliniind faptul că, în contextul unei societăţi cu o populaţie îmbătrânită, va fi din ce în ce mai greu să se asigure sustenabilitatea financiară a sistemelor de pensii.
De asemenea, se apreciază că trebuie să existe un raport adecvat între populaţia activă şi populaţia retrasă la pensie, în acest sens fiind făcută recomandarea de a se limita accesul la pensia anticipată.

În final, este demn de menţionat şi faptul că, în anul 2003, Comisia Europeană a elaborat Raportul privind pensiile sigure şi adecvate, document în care a fost subliniată următoarea idee: „ cheia succesului reformelor rezidă în echilibrul între preocupările sociale şi cele financiare”.

CUM SE REALIZEAZĂ CREŞTEREA VÂRSTELOR DE PENSIONARE PENTRU FEMEI ŞI BĂRBAŢI?

La data intrării în vigoare a Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, prevederile Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cele ale Legii nr.164/2001privind pensiile militare de stat, precum şi o serie de alte dispoziţii referitoare la vârstele de pensionare ale unor categorii socio-profesionale au fost abrogate.

Astfel, potrivit prevederilor art. 53 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, vârsta standard de pensionare este 63 de ani pentru femei şi de 65 de ani pentru bărbaţi. Atingerea acestor vârste se va realiza printr-o creştere graduală, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 5 la lege.
Cu alte cuvinte, în intervalul ianuarie 2011 – ianuarie 2015, vârsta de pensionare a femeilor va creşte de la 59 de ani la 60 de ani, iar cea a bărbaţilor va creşte de la 64 de ani la 65 de ani.

La finele acestei perioade, se continuă creşterea graduală a vârstei de pensionare numai pentru femei, de la 60 de ani la 63 de ani, până în anul 2030.

Totodată, este reglementată creşterea stagiului minim de cotizare la 15 ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Atingerea acestui stagiu minim se va realiza prin creşterea graduală conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 5.
Cu alte cuvinte, în intervalul ianuarie 2011 – ianuarie 2015, stagiul minim de cotizare va creşte de la 13 ani la 15 ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.

De asemenea, stagiul complet de cotizare va ajunge la 35 de ani atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Atingerea acestui stagiu se va realiza printr-o creştere graduală, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 5.
Cu alte cuvinte, în intervalul ianuarie 2011 – ianuarie 2015, stagiul complet de cotizare pentru femei va creşte de la 28 ani la 30 de ani, iar pentru bărbaţi de la 33 de ani la 35 de ani.

La finele acestei perioade, se continuă creşterea graduală a stagiului complet de cotizare numai pentru femei, de la 30 de ani la 35 de ani, până în anul 2030.

CUM SE REALIZEAZĂ CREŞTEREA VÂRSTELOR DE PENSIONARE PENTRU PERSONALUL DIN DOMENIUL APĂRĂRII NAŢIONALE, ORDINII PUBLICE ŞI SIGURANŢEI NAŢIONALE ?

Având în vedere integrarea în sistemul unitar al pensiilor publice a cadrelor militare în activitate, a poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, Legea nr.263/2010 reglementează şi condiţiile de pensionare pentru aceste categorii de asiguraţi, după cum urmează:

– Vârsta standard de pensionare de 60 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi;
– Stagiul minim de cotizare în specialitate de 20 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi;
– Stagiul complet de cotizare de 30 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi;

Atingerea vârstelor standard de pensionare şi a stagiilor de cotizare menţionate mai sus se va realiza conform eşalonării prevăzute în anexa nr.6 la lege, într-un interval cuprins între luna februarie 2011 şi luna ianuarie 2030.

CE SE VA ÎNTÂMPLA CU PENSIILE STABILITE PRIN LEGI SPECIALE, AFLATE ÎN PLATĂ LA DATA INTRĂRII ÎN VIGOARE A LEGII PRIVIND SISTEMUL UNITAR DE PENSII PUBLICE?

Conform prevederilor art. 1 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, au fost recalculate, conform principiului contributivitatii, urmatoarele categorii de pensii stabilite in baza unor legi speciale:
a) pensiile militare de stat;
b) pensiile de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor;
c) pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea;
d) pensiile de serviciu ale personalului diplomatic şi consular;
e) pensiile de serviciu ale funcţionarilor publici parlamentari;
f) pensiile de serviciu ale deputaţilor şi senatorilor;
g) pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă;
h) pensiile de serviciu ale personalului Curţii de Conturi.

Conform dispoziţiilor Hotararii de Guvern nr. 737/2010 privind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu prevăzute la art. 1, lit. c) – h) din Legea nr. 119/2010, incepand cu luna septembrie 2010, pensiile de serviciu stabilite in fostul sistem public au fost recalculate conform algoritmului de calcul prevăzut de Legea nr. 19/2000, modificată şi completată.

De asemenea, potrivit dispozitiilor Hotararii de Guvern nr. 735/2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale politistilor si ale functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor, aceste categorii de pensii au fost prevazute a fi recalculate conform algoritmului de calcul utilizat pentru pensiile din sistemul public, intr-o perioadă de 5 luni de la data intrării in vigoare a hotararii de govern mentionate anterior.

Recalcularea a fost efectuata de casele de pensii sectoriale care functioneaza in subordinea institutiilor in evidenta carora se afla persoanele beneficiare.

PERSOANELE APARŢIND SISTEMELOR SPECIALE DE PENSII CARE VOR FI INTEGRATE ÎN SISTEMUL DE PENSII PUBLICE VOR PLĂTI CONTRIBUŢIILE DE ASIGURĂRI SOCIALE?

 În sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii, şi următoarele categorii de persoane:
– soldatii şi gradaţii voluntari care îşi desfăşoară activitatea pe baza unui contract individual de muncă,
– cadrele militare în activitate,
– soldaţii şi gradaţii voluntari,
– poliţiştii,
– funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;

 Declaraţia nominală de asigurare se transmite casei de pensii sectoriale, de către angajatorii din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;

Cotele de contribuţie de asigurări sociale pentru anul 2011 sunt:
– pentru condiţii normale de muncă 31,3%
– pentru condiţii deosebite de muncă 36,3%
– pentru condiţii speciale de muncă 41,3%

 Cota contribuţiei individuale de asigurări sociale este de 10,5%, indiferent de condiţiile de muncă;

 Introducerea contribuţiei de asigurări sociale suportată de cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale nu va diminua venitul net al acestora;

 Drepturile salariale şi veniturile asigurate se majorează corespunzător diferenţei între cota de contribuţie individuală de asigurări sociale prevăzută de Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi cota de contribuţie individuală prevăzută de legislaţia anterioară;

În ceea ce priveşte dreptul la pensie, acesta se va stabili conform aceluiaşi principiu al contributivităţii, pe baza sistemului de puncte care a fost introdus din 2001 pentru pensionarii din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat.

Pe cale de consecinţă, va fi determinat un punctaj mediu anual prin valorificarea soldei brute care a constituit baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale, iar punctajul mediu anual determinat se va înmulţi cu valoarea unui punct de pensie, stabilită în condiţiile legii.

CUM SE DETERMINĂ ŞI CARE VA FI EVOLUŢIA VALORII PUNCTULUI DE PENSIE?

Valoarea punctului de pensie se stabileşte prin legea pensiilor; în conformitate cu prevederile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, la data intrării în vigoare a legii valoarea punctului de pensie este de 732,8 lei.

Începând cu 1 ianuarie 2012, valoarea punctului de pensie va fi indexată anual cu 100% din rata inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, înregistrate în anul precedent.
De exemplu, dacă în anul 2011 se va înregistra o rată a inflaţiei de 5.3% şi o creştere a câştigului salarial brut de 0.4%, valoarea punctului de pensie de 732,8 lei va fi indexată cu 5.3% ( 100% rata inflaţiei), la care se adaugă 0.2 % (50% x 0,4%), adică cu 5.5%, rezultând o valoare a punctului de pensie de 773,1 lei.
În situaţia în care unul dintre aceşti indicatori înregistrează valori negative, la stabilirea valorii punctului de pensie se utilizează indicatorul cu valoare pozitivă, iar în situaţia în care ambii indicatori au valori negative, se păstrează ultima valoare a punctului de pensie. În acest fel, conform acestei formule de indexare, valoarea punctului de pensie nu va scădea.
Începând cu anul 2021, valoarea punctului de pensie urmează a se indexa anual cu 100% rata inflaţiei, la care se va adăuga 45% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, înregistrate în anul precedent. Procentul din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, luat în considerare la indexarea anuală a valorii punctului de pensie, urmează a se reduce, gradual, cu câte 5 % în fiecare an.
Începând cu anul 2030, potrivit legii, valoarea punctului de pensie urmează a se indexa cu 100% rata inflaţiei înregistrată în anul precedent.
De asemenea, pentru persoanele care se vor înscrie la pensie începând cu 1 ianuarie 2012, la punctajul mediu anual determinat se va aplica un indice de corecţie, calculat ca raport între 43,3% din câştigul salarial mediu brut realizat pe anul precedent şi valoarea unui punct de pensie în vigoare la acea dată. Indicele de corecţie menţionat se aplică o singură dată, la înscrierea iniţială la pensie. Acest lucru va face ca, la momentul pensionării, să existe o legătură strânsă între câştigul salarial avut şi pensia obţinută de noul pensionar.

Având în vedere că într-un orizont mediu de timp nici creşterile salariale nu vor mai înregistra creşteri semnificative, situaţie care se regăseşte şi la nivelul altor state, apreciem că decuplarea valorii punctului de pensie de câştigul salarial mediu brut, începând din anul 2030, nu va avea efecte negative asupra cuantumului pensiilor.

CARE SUNT MODIFICĂRILE PE CARE LEGEA NR. 263/2010 PRIVIND SISTEMUL UNITAR DE PENSII PUBLICE LE PREVEDE CU REFERIRE LA PENSIA ANTICIPATĂ, RESPECTIV PENSIA ANTICIPATĂ PARŢIALĂ?

Pensia anticipată

 Potrivit prevederilor Legii nr. 263/2011 privind sistemul unitar de pensii publice, intrată în vigoare la data de 01.01.2011, pensia anticipată se cuvine cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare cu cel puţin 8 ani mai mare decât stagiul complet de cotizare prevăzut de lege.

Faţă de legislaţia anterioară, care prevedea acordarea pensiei anticipate pentru asiguraţii care au depăşit stagiul complet de cotizare cu cel puţin 10 ani, prezenta lege este mai generoasă.

 La stabilirea acestei categorii de pensii nu sunt luate în considerare perioadele asimilate stagiului de cotizare (stagiul militar obligatoriu, perioada studiilor superioare absolvite la zi, pensionarea de invaliditate, concediile de creştere a copilului, etc);

 Perioadele asimilate stagiului de cotizare se vor valorifica la trecerea la pensia pentru limită de vârstă;

 Este interzis cumulul pensiei anticipate cu venituri obţinute în calitatea de asigurat obligatoriu al sistemului unitar de pensii publice; excepţia o reprezintă consilierii locali şi consilierii judeţeni. Pentru a evita înregistrarea unor debite reprezentând drepturi încasate necuvenit, persoana aflată în situaţie de cumul al pensiei anticipate cu alte venituri de natura celor menţionate mai sus trebuie să solicite casei teritoriale de pensii/casei de pensii sectoriale care achită drepturile suspendarea plăţii pensiei anticipate;

 Trecerea de la pensia anticipată la pensia pentru limită de vârstă se face din oficiu, spredeosebire de legislaţia anterioară, care condiţiona această trecere de depunerea unei cereri de către pensionar;

 Reducerea vârstei standard de pensionare prevăzută pentru pensia anticipată nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere prevăzută de lege sau de alte acte normative.

În cazul persoanelor asigurate care fac parte din cadrele militare în activitate, a poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, Legea nr.263/2010 impune obligativitatea realizării stagiului minim de cotizare în specialitate şi regăsirea în anumite situaţii expres prevăzute de lege.

Pensia anticipată parţială

 Potrivit prevederilor Legii nr. 263/2011 privind sistemul unitar de pensii publice, intrată în vigoare la data de 01.01.2011, pensia anticipată parţială se cuvine cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare cu până la 8 ani mai mare decât stagiul complet de cotizare prevăzut de lege.

 La stabilirea acestei categorii de pensii nu sunt luate în considerare perioadele asimilate stagiului de cotizare (stagiul militar obligatoriu, perioada studiilor superioare absolvite la zi, pensionarea de invaliditate, concediile de creştere a copilului, etc);

 Perioadele asimilate stagiului de cotizare se vor valorifica la trecerea la pensia pentru limită de vârstă;

 Este interzis cumulul pensiei anticipate parţiale cu venituri obţinute în calitatea de asigurat obligatoriu al sistemului unitar de pensii publice; excepţia o reprezintă consilierii locali şi consilierii judeţeni. Pentru a evita înregistrarea unor debite reprezentând drepturi încasate necuvenit, persoana aflată în situaţie de cumul al pensiei anticipate parţiale cu alte venituri de natura celor menţionate mai sus trebuie să solicite casei teritoriale de pensii/casei de pensii sectoriale care achită drepturile suspendarea plăţii pensiei anticipate parţiale;

 Trecerea de la pensia anticipată parţială la pensia pentru limită de vârstă se face din oficiu, spre deosebire de legislaţia anterioară, care condiţiona această trecere de depunerea unei cereri de către pensionar;

 Reducerea vârstei standard de pensionare prevăzută pentru pensia anticipată parţială nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere prevăzută de lege sau de alte acte normative.

 Procentul de penalizare a cuantumului pensiei este fix – 0,75% pentru fiecare lună de anticipare, ceea ce poate conduce la o penalizare maximă de 45% din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă. Legislaţia anterioară prevedea procente diferenţiate, cuprinse între 0,5% şi 0,50%, iar penalizarea maximă ajungea la 30%.

 Penalizarea se aplică până la la îndeplinirea condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă.

Cu titlu de noutate absolută, Legea nr. 263 privind sistemul unitar de pensii publice introduce posibilitatea pensionării anticipate parţiale fără penalizare pentru persoanele care au locuit cel puţin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă datorită extracţiei şi prelucrării minereurilor neferoase cu conţinut de cupru, plumb, sulf, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, respectiv Baia Mare, Copşa Mică şi Zlatna, pe o rază de 8 km în jurul acestor localităţi.

Aceste persoane vor putea beneficia de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani, fără penalizarea prevăzută de lege.

CARE SUNT MĂSURILE DE REDUCERE A NUMĂRULUI DE PENSII DE INVALIDITATE NOI ŞI DE DESCURAJARE A PENSIONĂRILOR DE INVALIDITATE ABUZIVE, NEJUSTIFICATE MEDICAL?

1.Diversificarea conditiilor referitoare la stagiul de cotizare necesar in functie de varsta asiguratului a fost necesara pentru:
– a asigura o mai buna corelare a varstei asiguratului la data aparitiei stării invalidante cu stagiul de cotizare pe care il putea realiza pana la o anumita varsta. Masura in favoarea tinerilor cu studii superioare care nu puteau realiza 5 ani (sau cel putin jumatate din acest stagiu) pentru a se califica pentru acest tip de pensie.

– a elimina dispozitiile prea generoase ale prevederilor anterioare in contextul cresterii esalonate a varstelor standard de pensionare. Spre exemplu, este inechitabil ca o persoana (barbat) in varsta de 63 de ani sa fie inscrisa la pensie de invaliditate in conditiile in care, potrivit legislaţiei anterioare, se cereau doar 12 ani si jumatate de stagiu de cotizare, comparativ cu o persoana de 63 de ani (barbat) care se pensiona pentru limita de varsta dar care a realizat stagiul complet de cotizare de aprox.32 de ani.

2. Diminuarea punctajului stabilit pentru fiecare an de stagiu potential acordat in cazul pensiilor de invaliditate.

Tipul pensiei de invaliditate ———- Legea 19/2000 ————Legea nr.263/2010
gradul I ———— 0,75 puncte —————– 0,70 puncte
gradul II ———— 0,60 puncte —————– 0,55 puncte
gradul III ———— 0,40 puncte —————– 0,35 puncte

Motivatie:

Diminuarea punctajului acordat pentru stagiul potential a fost necesara intrucat prevederile legislatiei anterioare s-au dovedit a fi:

– mult prea generoase in raport cu principiul contributivitatii (acest stagiu potential este perioada necontributiva);
– profund inechitabile din punctul de vedere al persoanelor asigurate care, in multe situatii, nu realizeaza – pe baza contribuţiilor – un punctaj asemanator.

Activitatea de expertiza medicala a fost regândită astfel:

 Presupune o mai mare responsabilizare a medicului expert al asigurarilor sociale, in sensul ca Raportul medical de evaluare completat de medicul expert al asigurarilor sociale va inlocui documentarul medical completat de medicul curant (specialist pentru boala principal invalidanta);

 Intareste rolul Institutului National de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca in procedura de control si supraveghere a modului de aplicare a criteriilor si normelor pe baza carora se face incadrarea in gradele de invaliditate. Astfel, CNPP şi casele de pensii sectoriale, prin intermediul INEMRCM şi al Comisiilor Centrale de Expertiză Medico – Militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, organizează, îndrumă şi controlează activitatea de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă.

 Comisiile medicale mentionate mai sus pot convoca, pentru expertizare suplimentara, pensionarul de invaliditate, concluziile expertizarii fiind obligatorii si definitive.

 Are in vedere organizarea unor centre regionale de expertiza medicala si recuperare a capacitatii de munca care, pe langa exercitarea unor atributii similare celor pe care – pana in prezent – le exercita INEMRCM, vor avea si misiunea solutionarii contestatiilor la deciziile de incadrare in grade de invaliditate;

 Reverificarea dosarelor medicale la care există suspiciuni, prin efectuarea de investigatii suplimentare la unitati agreate de centrele regionale, pe baza incheierii de conventii intre casele de pensii si spitale, laboratoare, clinici de specialitate;

 Verificarea incadrarii in grad de invaliditate a tuturor pensionarilor de invaliditate aflati in evidenta Casei Nationale de Pensii Publice, prin sistemul de verificare si control al INEMRCM (Institutul si centrele regionale). Procesul a fost deja demarat conform prevederilor art. 6 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, in temeiul caruia a fost emis Ordinul 1418/2010 privind aprobarea Procedurii de încadrare în grade de invaliditate în vederea înscrierii la pensia de invaliditate şi a Procedurii de verificare a încadrarii în grad de invaliditate,

REDUCEREA VÂRSTEI DE PENSIONARE PENTRU PERSOANELE CARE AU DESFĂŞURAT ACTIVITĂŢI ÎN CONDIŢII DEOSEBITE ŞI/SAU SPECIALE DE MUNCĂ (GRUPA I ŞI/SAU A – II- A DE MUNCĂ) SE REGĂSEŞTE ÎN CUPRINSUL REGLEMENTĂRILOR LEGII NR. 263/2010 PRIVIND SISTEMUL UNITAR DE PENSII PUBLICE?

Potrivit noii legislatii care reglementeaza sistemul unitar de pensii publice, persoanele care au desfasurat activitate in conditii deosebite, speciale sau alte conditii de munca, beneficiaza de reducerea varstei standard de pensionare in conditiile realizarii stagiului complet de cotizare prevazut de lege.

A. In situatia persoanelor care au realizat stagii de cotizare în condiţii deosebite de muncă, reducerile vârstei standard de pensionare sunt cuprinse între 1 şi 8 ani, în funcţie de numărul anilor lucraţi în aceste condiţii (tabelul nr.1). Stagiul minim de cotizare realizat în condiţii deosebite de muncă pentru care se acordă reducerea vârstei standard de pensionare este de 6 ani.

B. De asemenea, vârsta standard de pensionare se reduce şi în cazul peroanelor care au desfăşurat activitate în condiţii speciale de muncă, respectiv:
a) în unităţile miniere, pentru personalul care îşi desfîşoară activitatea în subteran cel puţin 50% din timpul normal de muncă în luna respectivă;
b) activităţile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I şi II de expunere la radiaţii;
c) activităţile din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, prevăzute de actele normative cu regim clasificat, emise până la data intrării în vigoare a prezentei legi;
d) în aviaţia civilă, pentru personalul navigant prevăzut în anexa nr. 1;
e) activităţile şi unităţile prevăzute în anexele nr. 2 şi 3;
f) activitatea artistică desfăşurată în profesiile prevăzute în anexa nr. 4;
dar şi pentru persoanele care au lucrat în domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, respectiv în alte condiţii de munca ( deosebite si speciale).
În această situaţie, reducerea vârstei standard de pensionare este cuprinsă între 1 şi 13 ani, în functie de stagiul de cotizare realizat in aceste conditii de munca. Reducerea minima este de 1 an si se aplica persoanelor care au realizat un stagiul de cotizare in conditii speciale sau alte conditii de munca de minim 2 ani (tabelul nr.2).
Reducerea vârstei standard de pensionare operează în condiţiile realizării stagiului complet de cotizare prevăzut de lege în cazul persoanelor care au lucrat în locuri de munca incadrate în condiţii speciale, respectiv cele prevăzute la art. 30.

Exceptie! – Persoanele care au desfăşurat activitate în domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, respectiv în alte condiţii de munca (deosebite şi speciale), beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare în condiţiile realizării stagiului minim de cotizare prevăzut de lege, anexa nr. 6.

Reducerile vârstelor standard de pensionare, precum şi cele prevăzute de alte acte normative pot fi cumulate fără ca reducerea totală să fie mai mare de 13 ani. Vârstele de pensionare reduse în aceste conditii nu pot fi mai mici de 50 de ani pentru femei şi de 52 de ani pentru bărbaţi, respectiv de 45 de ani pentru persoanele care au desfasurat activitate in domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale.

EXCEPTII!

I. Persoanele care şi-au desfăşurat activitatea cel puţin 20 de ani, în unităţile miniere, în subteran cel puţin 50% din timpul normal de muncă în luna respectivă, beneficiaza de reducerea vârstei standard de pensionare cu 20 de ani.

Vârsta standard de pensionare nu poate fi mai mică de 45 de ani.

II. Beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 15 de ani persoanele care au realizat un stagiu de cotizare de cel puţin 20 de ani în urmatoarele profesii:
1. Balerin
2. Dansator
3. Acrobat
4. Jongler
5. Clovn
6. Călăreţ de circ
7. Dresor de animale sălbatice
8. Solist vocal de operă şi de operetă
9. Instrumentist la instrumente de suflat
10. Cascador

Vârsta standard de pensionare nu poate fi însă mai mica de 50 de ani.

TOTUŞI, în cazul balerinilor şi acrobaţilor, vârsta de pensionare nu poate fi mai mică de 40 de ani pentru femei şi 45 de ani pentru bărbaţi.

III. Persoanele care au desfasurat activităţi de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I şi II de expunere la radiaţii si au realizat un stagiu de cotizare de cel puţin 15 ani în zona I de expunere la radiaţii sau de cel puţin 17 ani în zona a II-a de expunere la radiaţii, beneficiază de pensie pentru limită de vârstă indiferent de vârstă.

Stagiul complet de cotizare este de:
– 22 ani şi 6 luni, în cazul celor care au desfăşurat activitate în zona I de expunere la radiaţii;
– 25 de ani şi 6 luni, în cazul celor care au desfăşurat activitate în zona a II-a de expunere la radiaţii.

sursa – http://www.cnpas.org/

25 COMENTARII

  1. lucrez de 32 ani in toxic cu :acid azotic,acid clorhidic,soda caustica[kelite,tempest]
    si cu clorura feroasa .
    am 20 ani in grupa 1 si 2 ani in gr. 2 acuma cu noua lege grupa 1 a celor din chimie dl.prim ministru a transformato in grupa 2 si nu mai am dreptul sa mai ies la pensie . l-as invita pe domnul prim ministru sa lucreze cu mine dor o zi .
    m-am inbolnavit ,am o lipsa de calciu si am niste dureri de oase ,debia pot s-a mai merg ,cum mai pot eu lucra pana la 57 ani ? am ulcer dodenal ,si asm bronsic ,
    daca legea a fost publicata pe 20 decembrie ,trbuia sa intre in vigoare dupa 30 de zile ,de ce oare nu se respecta constitutia de catre parlamentarii nosti .si de ce gr.1 de munca a celor ce au lucrat in chimie nu se respecta inscrisul in cartea de munca nu este un fals .de ce…de ce …omoritine si gata .

  2. am depus dosarul de pensionare anticipata pe 29/12/2010 la cnpas ilfov. dupa ce, initial, biroul de comunicare ma asigurase ca in acest caz se va aplica legea 19, conform deciziei de pensionare legea aplicata a fost 263. este corecta si legala aceasta ultima pozitie a casei? daca nu, ce m-ati sfatui sa fac?

    multumesc,
    lucian minea

  3. @iancu – urmeaza link-ul de la comentariul anterior si pune intrebarea dinrect la CNPAS, deoarece nu iti putem oferi un raspuns la aceasta intrebare.

  4. PENTRU fuioaga eugenia p.neamt

    ARTICOLUL GR I SI GR II SE ASIMILEAZA IN CONDITII DEOSEBITE INCALCA LEGEA FUNDAMENTALA – RESPECTIV EGALITATEA IN DREPTURI
    ARTICOLUL RESPECTIV ACORDA PERSOANELOR IN SITUATII DIFERITE ACELAS DREPT – INADMISIBIL

  5. am lucrat 30 de ani la s.c. firos s.a. din care 22 in gr.1
    trebuia sa ies la pensie in sept. dar datorita acestei legi mi s-au furat anii de munca cum sa asimilezi anii lucrati in gr 1 cu gr.2 .eu am lucrat in sectie s-a tesut sticla sintem plini de silicoza poate nici nu mai apucam pensia .sa le fie rusine.

  6. Atrebuit sa dau in judecata Casa de Pensii am termen pe 10.06.2013 sper sa apuc parca traim un cosmar care nu se mai termna urite timpri dipa 38 de ani de munca nici o bruma de respect sa le fie rusine.

  7. Exista o propunere legislativa Pl-x 717\2011 care este aprobata de Senat si se afla la Camera Deputatilor pentru aprobare.Au trecut alegerile si baietii s-au vazut cu sacii in caruta d-na Campeanu nu mai avea cuvinte sa ne spuna cum va indrepta dumneaei situatia si acum a amutit.Ar trebui sa ne unim toti cei prejudiciati si sa intrebam pe domnii aproape 600 de parlamentari ce au de gind.

  8. Buna ziua.La ce varsta poate iesi la pensie o balerina?Se scad 15 ani din varsta standard dar se aplica si exceptia din art 56 in care scrie ca femeile sa aiba cel putin 40 de ani impliniti?Am o cotizatie de 23 de ani si 9 luni la grupa speciala ( sunt balerina) si am 43 de ani impliniti.Daca se aplica exceptia pt balerini si acrobati inseamna ca pot iesi la pensie?va multumesc

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.