08 Iun
2006

Comentarii (0)

admin

articol

un articol interesant – click aici

08 Iun
2006

Comentarii (4)

admin

regim tva – case de amanet

Care este regimul taxei pe valoarea adaugata pentru veniturile obtinute de casele de amanet?
Articol de Lia Secareanu, sef departament consultanta financiara si audit, Contexpert Consulting

Dobanzile sau comisioanele incasate de casele de amanet pentru acordarea de imprumuturi reprezinta venituri obtinute din prestarea de servicii financiare care, potrivit prevederilor Codului fiscal, sunt operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata. Aceste venituri sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata indiferent daca bunurile mobile depuse de catre debitor drept gaj sunt sau nu sunt returnate.

In schimb, daca imprumutul nu este restituit de catre debitor, casele de amanet datoreaza taxa pe valoarea adaugata pentru valoarea obtinuta din vanzarea bunurilor care au devenit proprietatea sa. Daca, potrivit contractului incheiat cu debitorul, bunurile sunt vandute in sistem de consignatie, casele de amanet datoreaza taxa pe valoarea adaugata numai pentru marja realizata din vanzarea bunurilor. In aceasta situatie, se vor aplica prevederile speciale stabilite prin normele metodologice de aplicare a Codului fiscal. Potrivit acestor reguli, in cazul bunurilor second-hand vandute in sistem de consignatie, baza de impozitare este constituita din suma reprezentand marja obtinuta (diferenta dintre pretul la care bunul a fost comercializat si suma cuvenita proprietarului bunului) din vanzarea de bunuri second-hand apartinand neplatitorilor de taxa pe valoarea adaugata sau a bunurilor scutite de taxa pe valoarea adaugata.

In acest caz, taxa pe valoarea adaugata colectata se determina prin aplicarea procedeului sutei marite asupra marjei reprezentand baza de impozitare, cota de taxa pe valoarea adaugata fiind cota standard sau cota redusa, dupa caz, iar exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata intervine in momentul vanzarii bunurilor.

Taxa pe valoarea adaugata colectata, astfel stabilita, nu se inscrie in mod distinct in facturile fiscale sau in alte documente legale care se predau cumparatorului, nefiind deductibila de catre cumparator, in acest caz inscriindu-se in document mentiunea �??TVA inclusa�??.

Pentru determinarea sumei taxei pe valoarea adaugata aferente acestor operatiuni intr-o perioada fiscala, se tin jurnale de vanzari sau, dupa caz, borderouri de vanzari (incasari), separate de operatiunile pentru care se aplica regim normal de taxa pe valoarea adaugata, in care se evidentiaza numai totalul documentului de vanzare, inclusiv taxa pe valoarea adaugata, precum si jurnale de cumparari, separate, in care se evidentiaza cumpararile de bunuri second-hand destinate a fi vandute in sistem de consignatie.

Baza de impozitare si suma taxei pe valoarea adaugata, colectate pentru aceste operatiuni intr-o perioada fiscala, se determina pe baza unor situatii de calcul intocmite pentru ansamblul operatiunilor supuse regulilor speciale in perioada fiscala respectiva si se evidentiaza corespunzator in decontul de taxa pe valoarea adaugata.

08 Iun
2006

Comentarii (1)

admin

inregistrari contabile – case de amanet

Care sunt inregistrarile contabile la o casa de amanet?
Articol de Lia Secareanu, sef departament consultanta financiara si audit, Contexpert Consulting

In cele ce urmeaza, va prezentam un exemplu de evidenta a operatiunilor realizate de societatile de amanet. Casa de amanet incheie un contract cu o persoana fizica, proprietara unui bun de valoare, pe baza caruia ii acorda un imprumut in suma de 3.000 lei pe o perioada de 6 luni. Pentru aceasta, se percepe persoanei fizice un comision de 15%. Se vor face inregistrarile contabile urmatoare:

�?? la acordarea imprumutului:
2678 = 5311 3.000 lei si concomitent

Debit cont 8033 �??Valori materiale primite in pastrare sau custodie�?? cu 3.000 lei La data scadenta, pot interveni urmatoarele situatii:

�?? persoana fizica ramburseaza imprumutul si comisionul, primind in schimb bunul de valoare:
5311 = 2678 3.000 lei
5311 = 704 450 lei
si
Credit cont 8033 �??Valori materiale primite in pastrare sau custodie�?? cu 3.000 lei
�?? persoana fizica nu restituie la data scadenta imprumutul si comisionul.
In aceste conditii, casa de amanet devine proprietara bunului de valoare. Aceasta poate opta fie pentru pastrarea in patrimoniu a bunului, fie pentru valorificarea acestuia prin vanzare obisnuita sau in sistem de consignatie, potrivit contractului incheiat cu debitorul.

Daca societatea hotaraste retinerea bunului in patrimoniu, ca mijloc fix:
�?? se inregistreaza mijlocul fix
213 = 2678 3.000 lei
�?? evaluarea bunului la valoarea de piata �?? presupunem ca valoarea de piata este de 4.500 lei
�?? inregistrarea mijlocului fix la valoarea de piata:
213 = 7588 1.500 lei
Daca se hotaraste vanzarea bunului, in functie de modalitatea de valorificare, se disting urmatoarele situatii:
I. La vanzarea obisnuita se cunosc:
�?? pret evaluat 3.000 lei
�?? adaos comercial 30% 900 lei
�?? TVA 741 lei (3.900 x 19%)
Vom avea:
�?? inregistrarea intrarii in gestiune a marfii:
371 = 2678 3.000 lei
371 = 378 900 lei
371= 4428 741 lei
si
Credit cont 8033 �??Valori materiale primite in pastrare sau custodie�?? cu 3.000 lei
�?? inregistrarea vanzarii bunului:
5311 = 707 3.900 lei
5311= 4427 741 lei
�?? inregistrarea descarcarii din gestiune a bunului:
607 = 371 3.000 lei
607= 378 900 lei
607= 4428 741 lei
II. La vanzarea in sistem de consignatie se cunosc:
�?? pret evaluat 3.000 lei
�?? comision 10% 300 lei
�?? TVA 627 lei (3.300 x 19%)
Vom avea:
�?? inregistrarea vanzarii bunului:
5311 = 707 3.300 lei
5311 = 4427 627 lei
�?? casa de amanet anunta persoana fizica de vanzarea marfii si inregistreaza in gestiune marfa:
371 = 2678 3.000 lei
371 = 378 300 lei
371 = 4428 627 lei
– inregistrarea descarcarii din gestiune a marfii vandute:
607 = 371 3.000 lei
607= 378 300 lei
607= 4428 627 lei
si
Credit cont 8033 �??Valori materiale primite in pastrare sau custodie�?? cu 3.000 lei
�?? la scadenta, proprietarul bunului poate solicita prelungirea termenului de scadenta.
Casa de amanet percepe un comision suplimentar pentru perioada de prelungire, iar dupa expirarea noului termen, se procedeaza conform celor doua variante prezentate mai sus (incasarea imprumutului si restituirea bunului sau bunul devine proprietatea casei de amanet).

01 Iun
2006

Comentarii (0)

admin

cu privire la salariul minim

Cat de obligatoriu este salariul minim pe economie?
Articol de LILIANA BOLAN, Consultant Contexpert

Persoanele fizice autorizate si asociatiile familiale se pot substitui legii contractului de munca
Sunt deja prea bine cunoscute disputele purtate in jurul contractului colectiv de munca unic la nivel national (CCMN). Unele prevederi sunt un �??bine cu de-a sila�??, care le sta multor angajatori in gat si nu face neaparat angajatii mai fericiti si mai prosperi. E vorba de salariul minim brut pe economie, care a cunoscut recent o noua majorare.

Prin actul aditional la CCMN pe anii 2005-2006, s-a stabilit ca salariul minim sa fie de 370 lei, negociat pentru un program complet de 170 de ore, in medie, adica 2,18 RON/pe ora. El intra in vigoare incepand cu data inregistrarii Actului aditional la Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, si anume 3 aprilie 2006. Asa cum era insa de asteptat, noile modificari au devenit cunoscute de-abia in momentul publicarii actului aditional in Monitorul Oficial, adica in data de 2 mai 2006. Sau poate ca nici atunci. Sau, chiar daca au stiut, angajatorii nu au reactionat in nici un fel. De ce? Pentru ca, asa cum spuneam, multi dintre acestia considera ca nu au nimic comun cu CCMN si nu accepta sa aplice niste clauze la a caror negociere nu considera ca au participat sau au fost in vreun fel reprezentati.

Dincolo de toate astea, ramane in continuare de raspuns la intrebarea daca salariul de 370 lei este obligatoriu pentru toti angajatorii, si daca da, incepand cu ce data si care sunt consecintele nerespectarii acestei prevederi. Aparent, raspunsul este simplu. Asa dupa cum prevede Legea nr. 130/1996, republicata, privind contractul colectiv de munca: �??Art. 11. – (1) Clauzele contractelor colective de munca produc efecte, dupa cum urmeaza: d) pentru toti salariatii incadrati in toate unitatile din tara, in cazul contractelor colective de munca la nivel national.�?? Conform aceleiasi legi, prin unitati se intelege persoanele juridice care angajeaza salariati. Cu alte cuvinte, prevederile de mai sus nu sunt aplicabile persoanelor fizice autorizate sau asociatiilor familiale care angajeaza personal si nici reprezentantelor firmelor straine in Romania (toti acestia neavand personalitate juridica).

Chiar daca legea pare suficient de clara, anul trecut, odata cu aparitia CCMN pentru anii 2005-2006, inspectoratele teritoriale de munca (unele din ele) au fost incapabile sa ofere contribuabililor un raspuns clar in legatura cu salariul minim aplicabil. In aceasta privinta, Inspectoratul Teritorial de Munca Bucuresti a fost in topul ambiguitatilor si balbaielilor. Dupa parerea lor, exprimata verbal la acea data, salariul minim prevazut de CCMN era aplicabil doar unitatilor care aveau incheiat CCM la nivel de unitate sau ramura. Drept pentru care, fiecare a facut ce a crezut de cuviinta. Acum, mai exact in luna mai, ITM Bucuresti atentioneaza angajatorii in legatura cu modificarea salariului minim (fara a preciza temeiul legal) si le recomanda, in stilul lor caracteristic, sa refaca statele si declaratiile lunii aprilie, pentru a fi conforme cu noile reglementari.

Neacordarea salariului minim e contraventie
Am vrea sa credem ca ITM este bine intentionat. Dar cum am putea sa credem asta cand, in incercarea de a afla mai multe despre aceasta problema, am accesat site-ul Ministerului Muncii (www.mmssf. ro) precum si pe cel al Inspectiei muncii (www.inspectmuncii.ro). Pe nici unul dintre ele nu se pomeneste ceva despre vreun contract colectiv de munca la nivel national si ce obligatii revin angajatorilor prin raportare la prevederile acestuia. Nimic despre aparitia Actului aditional la CCMN, desi acesta, cum spuneam, se inregistreaza la Ministerul Muncii si devine aplicabil incepand cu acea data.

Nici macar o stire, ce sa mai spunem de o indrumare metodologica, asa cum ar fi normal in special in cazul Inspectiei muncii. Aceasta din urma, prin Regulamentul de organizare si functionare, are atributii specifice in domeniul stabilirii si controlului relatiilor de munca, inclusiv de indrumare in aplicarea legislatiei muncii. Din acest punct de vedere, pe site-ul Inspectiei Muncii se gaseste doar o insiruire de acte normative si nimic mai mult. CCMN, dat fiind ca nu se incadreaza in categoria actelor normative, lipseste din enumerare. Dar pentru ca, asa cum se stie, nu putem justifica nerespectarea legii prin necunoasterea ei, sa vedem mai departe ce implicatii are, pentru angajatori, neacordarea salariului minim conform CCMN. Conform prevederilor Codului muncii, neacordarea salariului minim conform CCMN reprezinta o contraventie:

�??Art. 276. – (1) Constituie contraventie si se sanctioneaza astfel urmatoarele fapte:
d) stipularea in contractul individual de munca a unor clauze contrare dispozitiilor legale, cu amenda de la 2.000 lei la 5.000 lei�??
Ce trebuie inteles prin dispozitii legale? Spre exemplu, prevederile art. 238 din Codul muncii:
�??Art. 238. – (2) Contractele individuale de munca nu pot contine clauze care sa stabileasca drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de munca.�??
Care contract colectiv de munca? Unul din urmatoarele, in ordinea crescatoare pe scara ierarhica: CCM la nivel de unitate, grup de unitati, ramura, la nivel national. Altfel spus, o societate care nu are incheiat CCM la nivel de unitate va urca pe scara mai sus, atat de sus cat este necesar pentru a ajunge la CCM aplicabil. Cel mai departe poate ajunge la CCMN in forma sa actualizata. Acceptand faptul ca majorarea salariilor este inevitabila, angajatorii pot, mai departe, alege sa o faca incepand cu luna aprilie sau cu luna mai. Majorarea incepand cu luna mai se poate justifica prin faptul ca informatia privind modificarea CCMN a devenit publica abia in aceasta luna. Desi, conform legii, angajatorii sunt parte in CCMN, in mod evident implicarea multora din ei si accesul lor la informatie sunt in limitate.

Intr-atat de limitate, incat reusesc doar sa constate ceea ce se intampla, si asta cu intarziere. Iar ceea ce se intampla acum este foarte probabil sa insemne picatura care umple paharul. Poate ca, in sfarsit, se va decide ca domnia CCMN sa ia sfarsit, iar negocierile colective sa capete cu adevarat un inteles pentru partile implicate. Sistemul prin care toata lumea negociaza cu toata lumea, prin intermediul unor reprezentanti despre care nici nu se stie cum arata si ce nume poarta, nu va face vreun angajator mai bun sau mai responsabil.

01 Iun
2006

Comentarii (0)

admin

consultanta contabila

Care este regimul taxei pe valoare adaugata in cazul importurilor de bunuri? Se datoreaza aceasta taxa pentru orice import? Cum se calculeaza?
Articol de Lia Secareanu, sef departament consultanta financiara si audit, Contexpert Consulting

Importul de bunuri, potrivit Codului fiscal, se cuprinde in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata. Prin derogare de la aceasta regula, atunci cand bunurile sunt plasate, dupa intrarea lor in tara, in regimuri vamale suspensive, aceste bunuri nu se cuprind in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata. Totusi, acestea sunt supuse reglementarilor vamale in ceea ce priveste plata sau, dupa caz, garantarea drepturilor de import pe perioada cat se afla in regim vamal suspensiv. Importul bunurilor plasate in regimuri vamale suspensive este efectuat in statul pe teritoriul caruia bunurile ies din aceste regimuri.

La importul de bunuri, sunt obligate la plata TVA persoanele care importa bunuri in Romania, indiferent daca acestea sunt sau nu inregistrate ca platitori de TVA. Persoanele fizice datoreaza taxa pe valoarea adaugata pentru bunurile introduse in tara potrivit regulamentului vamal aplicabil acestora.

In cazul unui import de bunuri, TVA devine exigibila la data cand se genereaza drepturi de import pentru bunurile respective, conform legislatiei vamale in vigoare. In cazul importurilor de bunuri care sunt plasate in regim de antrepozit fiscal, exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata aferenta accizei, care este cuprinsa in baza de impozitare a TVA, intervine la data la care acciza este exigibila. Potrivit reglementarilor legale, baza de impozitare pentru un import de bunuri este constituita din valoarea in vama a bunurilor, stabilita conform legislatiei vamale in vigoare, la care se adauga taxele vamale, comisionul vamal, accizele si alte taxe, exclusiv taxa pe valoarea adaugata, datorate pentru importul de bunuri.

Se cuprind, de asemenea, in baza de impozitare cheltuielile accesorii precum comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport si asigurare care intervin pana la primul loc de destinatie a bunurilor in Romania, in masura in care aceste cheltuieli nu au fost cuprinse in baza de impozitare stabilita conform alineatului precedent. Primul loc de destinatie a bunurilor il reprezinta destinatia stipulata in documentul de transport sau orice alt document insotitor al bunurilor, cand acestea intra in Romania. In conditiile in care suma folosita la stabilirea bazei de impozitare pentru un import de bunuri este exprimata in valuta, pentru a stabili valoarea in vama a bunurilor importate aceasta se converteste in moneda nationala a Romaniei.

Cota aplicabila pentru importul de bunuri este cea aplicata in interiorul tarii pentru livrarea aceluiasi bun. Cota standard a taxei pe valoarea adaugata este de 19% si se aplica asupra bazei de impozitare pentru orice operatiune impozabila care nu este scutita de taxa pe valoarea adaugata sau care nu este supusa cotei reduse a taxei pe valoarea adaugata (de 9%).

In conformitate cu prevederile Codului fiscal, sunt scutite de TVA urmatoarele importuri:
�?? Importul de bunuri a caror livrare in Romania este in orice situatie scutita de taxa pe valoarea adaugata;
�?? Bunurile importate destinate comercializarii in regim duty-free, precum si prin magazinele pentru servirea in exclusivitate a reprezentantelor diplomatice si a personalului acestora;
�?? Importul urmatoarelor bunuri: bunurile de origine romana, bunurile reparate in strainatate sau bunurile care le inlocuiesc pe cele necorespunzatoare calitativ, returnate partenerilor externi in perioada de garantie, bunurile care se inapoiaza in tara ca urmare a unei expedieri eronate, echipamentele pentru protectia mediului (stabilite prin hotarare a Guvernului), bunurile straine care, potrivit legii, devin proprietatea statului. In acest sens bunurile straine care, potrivit legii, devin proprietatea statului sunt: bunurile care sunt abandonate printr-o declaratie scrisa data autoritatilor vamale, bunurile pentru care, la expirarea termenului de pastrare, acordat de autoritatea vamala, titularii nu au reglementat situatia vamala a acestora, bunurile confiscate de autoritatile competente.
�?? Importul de suporturi materiale, cum ar fi pelicule, benzi magnetice, discuri, pe care sunt inregistrate filme sau programe destinate activitatii de radio si televiziune, cu exceptia celor de publicitate;
�?? Importul de bunuri primite in mod gratuit, cu titlu de ajutoare sau donatii, destinate unor scopuri cu caracter religios, de aparare a sanatatii, de aparare a tarii sau sigurantei nationale, artistic, sportiv, de protectie si ameliorare a mediului, de protectie si conservare a monumentelor istorice si de arhitectura. Scutirea se aplica de catre birourile vamale de control si vamuire, pe baza documentelor din care rezulta ca bunurile au fost primite fara obligatii de plata si a unei declaratii pe propria raspundere, semnate de reprezentantul legal al importatorului sau de persoana imputernicita de acesta, prin care se confirma ca bunurile sunt destinate scopurilor mentionate la inceputul paragrafului, ca nu vor face obiectul unor comercializari ulterioare cel putin 5 ani de la data importului si vor fi folosite numai in scopurile pentru care au fost importate. Daca se schimba destinatia bunurilor inainte de expirarea termenului de 5 ani, importatorii sunt obligati sa indeplineasca formalitatile legale privind importul marfurilor si sa achite taxa pe valoarea adaugata aferenta acestui import;
�?? Importul de bunuri finantate din imprumuturi nerambursabile acordate de guverne straine, organisme internationale si/sau organizatii nonprofit din strainatate si din tara. Prin imprumuturi nerambursabile, in acest sens, se intelege imprumuturile banesti acordate de guverne straine, de organisme internationale si/sau de organizatii nonprofit din strainatate si din tara unor beneficiari din Romania si care sunt consemnate in acorduri, protocoale si/sau intelegeri, memorandumuri, incheiate cu guverne straine, organisme internationale sau organizatii nonprofit din strainatate si din tara.

Scutirea de la plata taxei pe valoarea adaugata pentru importul de bunuri finantate din imprumuturile nerambursabile, acordate de organisme internationale sau de guverne straine, se acorda de catre birourile vamale de control si vamuire, pe baza documentelor care atesta ca acestea sunt finantate din imprumuturi nerambursabile. Pentru importul de bunuri finantate direct din imprumuturi nerambursabile acordate de organizatii nonprofit si de caritate din strainatate si din tara, scutirea de la plata taxei pe valoarea adaugata se acorda de catre birourile vamale de control si vamuire, pe baza documentelor care atesta ca acestea sunt finantate din imprumuturi nerambursabile si sunt destinate realizarii unor scopuri cu caracter umanitar, social, filantropic, religios, de aparare a sanatatii, cultural, artistic, educativ, stiintific, sportiv, de protectie si ameliorare a mediului, de protectie si conservare a monumentelor istorice si de arhitectura. Documentele prin care se atesta sursa de finantare si destinatia bunurilor importate sunt acorduri, protocoale si/sau intelegeri, memorandumuri, incheiate cu organizatii nonprofit si de caritate din strainatate si din tara. Organele de control fiscal si ale Garzii financiare urmaresc daca se respecta destinatia data bunurilor respective si, in cazul in care se constata schimbarea acesteia in termen de 5 ani de la data intrarii in tara a bunurilor, vor sesiza organele vamale pentru luarea masurilor ce decurg din aplicarea legii.
�?? Bunurile introduse in tara de catre calatori sau de alte persoane fizice cu domiciliul in tara ori in strainatate, in conditiile si in limitele stabilite potrivit reglementarilor legale in vigoare, pentru regimul vamal aplicabil persoanelor fizice;
�?? Importul de bunuri de catre misiunile diplomatice si birourile consulare, precum si de catre cetatenii straini cu statut diplomatic sau consular in Romania, in conditii de reciprocitate. Scutirea se acorda de catre birourile vamale de control si vamuire, pe baza avizului MAE privind respectarea conditiilor de reciprocitate legate de importul bunurilor;
�?? Importul de bunuri efectuat de reprezentantele organismelor internationale si interguvernamentale acreditate in Romania, precum si de catre cetatenii straini angajati ai acestor organizatii, in limitele si in conformitate cu conditiile precizate in conventiile de infiintare a acestor organizatii. Scutirea se acorda de catre birourile vamale de control si vamuire, pe baza avizului Ministerului Afacerilor Externe privind respectarea limitelor si conditiilor precizate in conventiile de infiintare a acestor organizatii;
�?? Importul de bunuri de catre fortele armate ale statelor straine membre NATO, pentru uzul acestora sau al personalului civil insotitor ori pentru aprovizionarea popotelor sau cantinelor, in cazul in care aceste forte sunt destinate efortului comun de aparare; Taxa pe valoarea adaugata pentru importuri de bunuri, cu exceptia celor scutite de taxa pe valoarea adaugata, se plateste la organul vamal, in conformitate cu regulile in vigoare privind plata drepturilor de import.

Prin derogare de la regula prevazuta la alineatul precedent, nu se face plata efectiva la organele vamale de catre persoanele inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata care au obtinut certificatele de exonerare. Aceste certificate se elibereaza pentru importul de masini industriale, utilaje tehnologice, instalatii, echipamente, aparate de masura si control, automatizari, destinate realizarii de investitii, precum si importul de masini agricole si mijloace de transport destinate realizarii de activitati productive si pentru importul de materii prime si materiale consumabile care nu se produc sau sunt deficitare in tara si sunt destinate utilizarii in cadrul activitatii economice a persoanei care realizeaza importul.

Asa cum s-a mentionat, beneficiaza de aceasta prevedere doar persoanele impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata. Acestea, in situatia in care intentioneaza sa efectueze importuri de natura celor prevazute mai sus, trebuie sa solicite eliberarea unui certificat de exonerare de la plata in vama a taxei pe valoarea adaugata, emis de catre organele fiscale competente.

Pe baza certificatelor de exonerare de la plata taxei pe valoarea adaugata in vama prezentate, organele vamale au obligatia sa acorde liberul de vama pentru bunurile importate, iar importatorii vor evidentia taxa pe valoarea adaugata aferenta in jurnalele pentru cumparari si in jurnalele pentru vanzari, pe baza declaratiei vamale de import sau, dupa caz, a actului constatator emis de autoritatea vamala, si este preluata in decontul de taxa pe valoarea adaugata atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila. Pentru platitorii de taxa pe valoarea adaugata in regim mixt, se aplica si prevederile specifice acestora, pentru determinarea taxei de dedus. In cursul perioadei fiscale, importatorii reflecta taxa pe valoarea adaugata aferenta acestor importuri prin inregistrarea contabila: 4426 = 4427.

25 Mai
2006

Comentarii (0)

admin

articol nou

Ce se intampla cu taxa pe valoarea adaugata in cazul garantiilor de buna executie? Cum se inregistreaza acestea in contabilitate?
Articol de Lia Secareanu, sef departament consultanta financiara si audit, Contexpert Consulting

Potrivit Codului fiscal, prin derogare de la regula generala conform careia taxa pe valoarea adaugata devine exigibila la data livrarii de bunuri sau la data prestarii de servicii, in cazul sumelor constituite drept garantie pentru acoperirea eventualelor reclamatii privind calitatea lucrarilor de constructii-montaj, exigibilitatea taxei ia nastere la data incheierii procesului-verbal de receptie definitiva sau, dupa caz, la data incasarii sumelor, daca incasarea este anterioara acestuia. Pentru aplicarea corecta si unitara a acestei reglementari, Comisia Centrala Fiscala, prin Decizia nr. 6 din data de 23.09.2004, stabileste ca prevederile sunt aplicabile numai in situatia in care garantiile de buna executie sunt evidentiate distinct in facturi fiscale, respectiv sunt retinute din contravaloarea lucrarilor prestate.

Ulterior, prin Hotararea nr. 1.840 din 28.10.2004 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, se introduce un nou punct – punctul 16.1.-, pentru aplicarea articolului respectiv din Codul fiscal, care prevede acelasi lucru. Astfel, potrivit noilor precizari din Normele metodologice, prevederile din Codul fiscal sunt aplicabile numai in situatia in care garantiile de buna executie sunt retinute din contravaloarea lucrarilor de constructii-montaj prestate si evidentiate ca atare in facturi fiscale. In cazul in care garantia de buna executie este constituita prin scrisoare de garantie bancara sau alte modalitati, dar sumele constituite drept garantie nu sunt retinute din contravaloarea lucrarilor prestate si nu sunt evidentiate ca atare in facturile fiscale de catre constructori, taxa pe valoarea adaugata devine exigibila la data prestarii serviciului.

In contabilitate, in situatia in care contravaloarea lucrarilor executate conform situatiei de lucrari este de 250.000 de lei, garantia de buna executie de 5% – conform contractului – fiind retinuta din contravaloarea lucrarilor pe factura fiscala, se va face inregistrarea acestor operatiuni astfel: La emiterea facturii fiscale pentru situatia de lucrari, constructorul inregistreaza:

�?? 4111 = % 297.500 lei
�?? 704 250.000 lei
�?? 442 747.500 lei

si concomitent:
�?? 267 = 4111 14.875 lei (250.000×5%+2.375)
�?? 4427 = 4428 2.375 lei (12.500×19%).

La incasarea garantiilor sau la data procesului-verbal de receptie definitiva:
�?? 512 = 2671 4.875 lei (numai in situatia in care garantia este efectiv incasata)
si
�?? 4428 = 4427 2.375 lei
(inregistrarea se efectueaza chiar si in situatia in care garantia nu este incasata la data procesului-verbal de receptie definitiva).

La primirea facturii fiscale de la constructor, in care s-au consemnat garantiile constituite, beneficiarul inregistreaza:
�?? % = 404 297.500 lei
�?? 231 250.000 lei
�?? 442 647.500 lei
si concomitent:
�?? 404 = 167 14.875 lei
�?? 4428 = 4426 2.375 lei.

La achitarea garantiei sau la data procesului-verbal de receptie definitiva:
�?? 4426 = 4428 2.375 lei
(inregistrarea se efectueaza chiar daca garantia nu este efectiv achitata la data procesului-verbal de receptie definitiva)
si
�?? 167 = 512 14.875 lei
(inregistrarea se efectueaza numai in situatia in care garantia este efectiv achitata).

25 Mai
2006

Comentarii (0)

admin

articol

In ce conditii trebuie sa se calculeze pro-rata? Cum se determina si la ce se aplica?
Articol de Lia Secareanu, sef departament consultanta financiara si audit, Contexpert Consulting

Potrivit prevederilor Codului fiscal, orice persoana impozabila, inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, care realizeaza sau urmeaza sa realizeze atat operatiuni care dau drept de deducere, cat si operatiuni care nu dau drept de deducere, determina valoarea taxei pe valoarea adaugata aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate pe care au dreptul sa o deduca conform prevederilor de mai jos. Achizitiile de bunuri si servicii destinate exclusiv realizarii de operatiuni care dau drept de deducere, inclusiv de investitii destinate realizarii de astfel de operatiuni, se inscriu intr-un jurnal pentru cumparari, care se intocmeste separat pentru aceste operatiuni, si taxa pe valoarea adaugata aferenta acestora se deduce integral.

Achizitiile de bunuri si servicii destinate exclusiv realizarii de operatiuni care nu dau drept de deducere, precum si de investitii care sunt destinate realizarii de astfel de operatiuni se inscriu in jurnalul pentru cumparari, care se intocmeste separat pentru aceste operatiuni, iar taxa pe valoarea adaugata aferenta acestora nu se deduce. In cursul unui an fiscal este permisa rectificarea taxei deduse aferente achizitiilor de bunuri/servicii care se constata ca ulterior au fost utilizate pentru alta destinatie decat cea prevazuta la data achizitiei. Rectificarile se evidentiaza pe randurile de regularizare din decontul de taxa pe valoarea adaugata.

Pentru bunurile si serviciile pentru care nu se cunoaste destinatia in momentul achizitiei, respectiv daca vor fi utilizate pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere sau operatiuni care nu dau drept de deducere ori pentru care nu se poate determina proportia in care sunt sau vor fi utilizate pentru aceste operatiuni, taxa pe valoarea adaugata aferenta se deduce pe baza de pro-rata. Achizitiile acestora se evidentiaza intr-un jurnal pentru cumparari intocmit separat. Prin exceptie, in cazul achizitiilor destinate realizarii de investitii, care se prevad ca vor fi utilizate atat pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere, cat si pentru operatiuni care nu dau drept de deducere, este permisa deducerea integrala a taxei pe valoarea adaugata pe parcursul procesului investitional, urmand ca taxa dedusa sa fie ajustata la sfarsitul anului calendaristic urmator celui de punere in functiune a investitiei prin aplicarea pro-ratei definitive din acel moment taxei pe valoarea adaugata dedusa initial.

Pro-rata se determina ca raport intre: veniturile obtinute din operatiuni care dau drept de deducere, inclusiv subventiile legate direct de pretul acestora, la numarator, iar la numitor veniturile de la numarator plus veniturile obtinute din operatiuni care nu dau drept de deducere. In calculul pro-ratei, la numitor se adauga alocatiile, subventiile sau alte sume primite de la bugetul de stat sau bugetele locale, in scopul finantarii de activitati scutite fara drept de deducere sau care nu intra in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata. Nu se includ in calculul pro-ratei serviciile efectuate de prestatorii stabiliti in strainatate pentru care beneficiarii au obligatia platii taxei pe valoarea adaugata.

Se exclud din calculul pro-ratei veniturile financiare, daca acestea sunt accesorii activitatii principale. Prin venituri financiare nu se inteleg veniturile financiare din punct de vedere contabil, ci veniturile din operatiunile financiare si bancare prevazute la art. 141 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal. De regula, pro-rata se determina anual, situatie in care elementele prevazute la numitor si numarator sunt cumulate pentru intregul an fiscal. Prin exceptie, aceasta poate fi determinata lunar sau trimestrial, dupa caz, situatie in care elementele prevazute la numitor si numarator sunt cele efectiv realizate in cursul fiecarei luni, respectiv trimestru. Pro-rata aplicabila provizoriu pentru un an este ori pro-rata definitiva determinata pentru anul precedent ori pro-rata estimata in functie de operatiunile prevazute a fi realizate in anul curent. In ambele cazuri, persoanele impozabile trebuie sa comunice organului fiscal teritorial, la inceputul fiecarui an fiscal, cel mai tarziu pana la data de 25 ianuarie, nivelul pro-ratei provizorie aplicata, precum si modul de determinare a acesteia. Pe parcursul exercitiului financiar, taxa pe valoarea adaugata de dedus se determina prin aplicarea pro-ratei provizorie asupra taxei pe valoarea adaugata deductibila aferente achizitiilor destinate atat realizarii de operatiuni care dau drept de deducere, cat si celor care nu dau drept de deducere.

In luna decembrie, in functie de realizarile efective din cursul anului, se determina pro-rata definitiva. Regularizarea deducerilor operate dupa pro-rata provizorie se realizeaza prin aplicarea pro-ratei definitive asupra sumei taxei pe valoarea adaugata deductibila aferenta achizitiilor destinate atat realizarii de operatiuni cu drept de deducere, cat si pentru operatiuni fara drept de deducere. Diferenta in plus sau in minus fata de taxa dedusa, conform pro-rata provizorie, se inscrie pe un rand distinct in decontul ultimei perioade fiscale (rd.17). La cererea justificata a persoanelor impozabile, organele fiscale la care acestea sunt inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata pot aproba ca pro-rata sa fie determinata lunar sau trimestrial, dupa caz. In anul in care a fost acordata aprobarea, persoanele impozabile au obligatia sa recalculeze taxa pe valoarea adaugata dedusa de la inceputul anului pe baza pro-rata lunara sau trimestriala. Platitorii de taxa pe valoarea adaugata cu regim mixt pot renunta la aplicarea pro-rata lunara sau trimestriala numai la inceputul unui an fiscal si sunt obligate sa anunte organele fiscale. Pro-ratele lunare sau trimestriale efectiv realizate sunt definitive si nu se regularizeaza la sfarsitul anului.

In situatii speciale, cand pro-rata calculata potrivit acestor prevederi nu asigura determinarea corecta a taxei de dedus, Ministerul Finantelor Publice, prin directia de specialitate, poate aproba aplicarea unei pro-rata speciale, la solicitarea persoanelor impozabile in cauza, pe baza justificarii prezentate. Daca aprobarea a fost acordata in timpul anului, persoanele impozabile au obligatia sa recalculeze taxa pe valoarea adaugata dedusa de la inceputul anului pe baza pro-ratei speciale aprobata. Platitorii de taxa pe valoarea adaugata cu regim mixt pot renunta la aplicarea pro-ratei speciale numai la inceputul unui an calendaristic si sunt obligate sa anunte organele fiscale. Daca la inceputul anului persoanele impozabile nu au determinat pro-rata provizorie deoarece nu realizau si nici nu prevedeau realizarea de operatiuni fara drept de deducere in cursul anului si ulterior realizeaza astfel de operatiuni, nu exista obligatia calcularii si utilizarii pro-ratei provizorie. In cursul anului este permisa deducerea integrala a taxei pe valoarea adaugata, urmand ca la finele anului sa aplice urmatoarele reguli:

�?? daca pot efectua separarea achizitiilor de bunuri/servicii pe destinatii, respectiv achizitii de bunuri si servicii destinate exclusiv realizarii de operatiuni care dau drept de deducere si cele destinate exclusiv realizarii de operatiuni care nu dau drept de deducere, vor regulariza astfel: din taxa dedusa in cursul anului se scade taxa de dedus rezultata prin aplicarea pro-ratei definitive pentru achizitiile destinate atat realizarii de operatiuni cu drept de deducere, cat si pentru operatiuni fara drept de deducere, precum si taxa aferenta bunurilor/serviciilor destinate exclusiv operatiunilor cu drept de deducere, iar diferenta rezultata se inscrie pe un rand distinct in decontul din ultima perioada fiscala a anului, ca taxa de plata la bugetul de stat;

�?? daca nu se poate efectua separarea pe destinatii, potrivit aliniatului precedent, se aplica pro-rata definitiva asupra tuturor achizitiilor de bunuri si servicii efectuate in cursul anului, iar diferenta rezultata se inscrie pe un rand distinct in decontul din ultima perioada fiscala a anului. Taxa pe valoarea adaugata aferenta achizitiilor de bunuri/servicii se reflecta in contul 4426, indiferent daca sunt destinate realizarii de operatiuni care dau drept de deducere, total sau partial conform pro-rata, sau de operatiuni care nu dau drept de deducere. Dupa intocmirea decontului de taxa pe valoarea adaugata, diferentele nedeductibile rezultate ca urmare a aplicarii pro-ratei se inregistreaza pe chelt

18 Mai
2006

Comentarii (0)

admin

urmeaza link-ul

pentru alte intrebari si raspunsuri in probleme contabile – http://contabilitate.myforum.ro/2-vt36.html?start=15

11 Mai
2006

Comentarii (1)

admin

intrebari si raspunsuri

Daca societatea are in proprietate doua imobile, se poate ca unul dintre ele sa fie inchiriat si facturat cu taxa pe valoare adaugata, iar celalat fara? Cum se procedeaza? Activitatea de subinchiriere a bunurilor imobile este operatiune scutita fara drept de deducere?
Articol de Lia Secareanu, sef departament consultanta financiara si audit, Contexpert Consulting

Potrivit Codului fiscal, persoanele impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata pot opta pentru aplicarea regimului de taxare pentru operatiunile de inchiriere de bunuri imobile. Optiunea de aplicare a regimului de taxare se notifica organelor fiscale teritoriale pe formularul prevazut in anexa nr. 1 la Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal si se aplica de la data inscrisa in notificare. In situatia in care numai o parte dintr-un imobil sau doar anumite imobile sunt utilizate pentru realizarea operatiunilor prevazute la art. 141 alin. (2) lit. k) din Codul fiscal si se opteaza pentru taxarea acestora, in notificarea transmisa organului fiscal se va inscrie in procente partea din imobil destinata acestor operatiuni, respectiv imobilele respective.

Persoanele neinregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, precum si cele nou-infiintate, daca opteaza pentru regimul de taxare a operatiunilor de inchiriere de bunuri imobile, trebuie sa solicite in prealabil inregistrarea ca platitori de taxa pe valoarea adaugata. Dupa dobandirea calitatii de platitor de taxa pe valoarea adaugata, vor notifica in scris organele fiscale competente asupra bunurilor imobile sau a partilor de bunuri imobile pentru care opteaza pentru regimul de taxare.

Persoanele care au optat pentru regimul de taxare a operatiunilor de inchiriere de bunuri imobile nu mai pot aplica regimul de scutire pentru operatiunile respective timp de 5 ani. Dupa aceasta perioada, persoanele impozabile pot anula optiunea. Formularul pentru notificarea anularii optiunii se depune la organul fiscal la care persoanele impozabile sunt inregistrate ca platitori de impozite si taxe. Prin derogare de la aceste prevederi, persoanele care la data de 1 martie 2003 au optat tacit asupra taxarii acestor operatiuni pot renunta oricand la aceasta optiune in vederea aplicarii regimului de scutire, depunand la organul fiscal la care persoanele impozabile sunt inregistrate ca platitori de impozite si taxe formularul pentru notificarea anularii optiunii.

Persoanele impozabile care aplica scutirea de taxa pe valoarea adaugata pentru operatiunile de inchiriere de bunuri imobile au obligatia sa ajusteze taxa pe valoarea adaugata dedusa pentru bunurile imobile achizitionate, construite sau modernizate in ultimii 5 ani, proportional cu partea din fiecare bun imobil care va fi utilizata pentru realizarea operatiunilor scutite si proportional cu numarul de luni in care bunul va fi utilizat in regim de scutire. Ajustarea este operata intr-o perioada de 5 ani, in cadrul carora bunurile imobile au fost dobandite, incepand cu data de la care fiecare bun imobil a fost dobandit. Pentru bunurile imobile care sunt modernizate, ajustarea taxei deduse aferente acestor lucrari este operata, de asemenea, intr-o perioada de 5 ani de la data finalizarii fiecarei lucrari de modernizare.

Pentru ajustare, suma taxei pe valoarea adaugata pentru fiecare an reprezinta o cincime din taxa pe valoarea adaugata dedusa aferenta achizitiei, construirii sau modernizarii bunurilor imobile. Pentru determinarea ajustarii lunare se imparte fiecare cincime la 12. Suma care nu poate fi dedusa se calculeaza astfel: din perioada de 5 ani se scade numarul de luni in care bunul imobil a fost utilizat in regim de taxare, iar rezultatul se inmulteste cu ajustarea lunara. Fractiunile de luna se considera luna intreaga. Taxa pe valoarea adaugata nedeductibila obtinuta prin ajustare se inregistreaza din punct de vedere contabil pe cheltuieli, precum si in jurnalul pentru cumparari, si se preia corespunzator in decontul de taxa pe valoarea adaugata pentru luna in care persoana impozabila incepe aplicarea regimului de scutire.

Persoanele impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata care trec de la regimul de scutire la cel de taxare pentru operatiunile de inchiriere de bunuri imobile pot deduce din taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor imobile achizitionate, construite sau modernizate in ultimii 5 ani, o suma proportionala cu partea din fiecare bun imobil care va fi utilizata pentru aceste operatiuni si proportional cu numarul de luni in care bunul va fi utilizat in regim de taxare. Ajustarea se realizeaza iin acelasi mod ca la alineatul precedent. Taxa pe valoarea adaugata dedusa se inregistreaza din punct de vedere contabil prin diminuarea cheltuielilor, precum si in jurnalul pentru cumparari, si se preia corespunzator in decontul de taxa pe valoarea adaugata pentru perioada fiscala in care persoana impozabila incepe aplicarea regimului de taxare.

In clasificarea activitatilor din economia nationala (CAEN – Editie revizuita), activitatile de inchiriere si subinchiriere a bunurilor imobiliare proprii sau inchiriate sunt trecute la acelasi cod: 7020. Aceasta clasa include serviciile de inchiriere sau leasing imobiliar pentru apartamente sau alte cladiri de locuit, cladiri nerezidentiale, inclusiv pavilioane expozitionale si terenuri.

In Codul fiscal, se precizeaza ca sunt operatiuni scutite fara drept de deducere de taxa pe valoarea adaugata arendarea, concesionarea si inchirierea de bunuri imobile, cu urmatoarele exceptii:

1. operatiunile de cazare care sunt efectuate in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping;
2. serviciile de parcare a vehiculelor;
3. inchirierea utilajelor si a masinilor fixate in bunurile imobile;
4. inchirierea seifurilor;
In Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, se precizeaza ca pentru operatiunile de leasing cu bunuri imobile nu se aplica aceasta scutire de taxa pe valoarea adaugata.

Deoarece nu se face referire distincta la activitatile de subinchiriere, pentru ca nu sunt trecute la exceptiile pentru care nu sunt valabile prevederile privind scutirea de taxa pe valoarea adaugata, rezulta ca si subinchirierea unui bun imobil este inclusa in activitatile de inchiriere si beneficiaza de aceeasi scutire.

05 Mai
2006

Comentarii (0)

admin

intreberi si raspunsuri – www.capital.ro

Ce conditii trebuie sa indeplineasca contractele de sponsorizare pentru a fi legale? Sponsorizarile in numerar se iau in calcul? Daca nu, cum se procedeaza?

Potrivit Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificarile si completarile ulterioare si a Instructiunilor de aplicare a acesteia, sponsorizarea este actul juridic prin care doua persoane convin cu privire la transferul dreptului de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare pentru sustinerea unor activitati fara scop lucrativ desfasurate de catre una dintre parti, denumita beneficiarul sponsorizarii.

Sponsorizarea se realizeaza numai pe baza de contract incheiat in forma scrisa intre sponsor si beneficiar, cu specificarea obiectului, valorii si duratei sponsorizarii, precum si a drepturilor si obligatiilor partilor. De o sponsorizare poate beneficia orice persoana juridica fara scop lucrativ care desfasoara in Romania sau urmeaza sa desfasoare o activitate in domeniile: cultural, artistic, educativ, de invatamant, stiintific – cercetare fundamentala si aplicata, umanitar, religios, filantropic, sportiv, al protectiei drepturilor omului, medico-sanitar, de asistenta si servicii sociale, de protectia mediului, social si comunitar, de reprezentare a asociatiilor profesionale, precum si de intretinere, restaurare, conservare si punere in valoare a monumentelor istorice. Pentru aceste activitati, pot fi beneficiare ale sponsorizarii si institutiile si autoritatile publice, inclusiv organele de specialitate ale administratiei publice. De asemenea, pot fi sponsorizate emisiuni ori programe ale organismelor de televiziune sau radiodifuziune, precum si carti ori publicatii din domeniile definite anterior.

O persoana fizica poate beneficia de sponsorizare daca are domiciliul in Romania si desfasoara o activitate in unul dintre domeniile prevazute mai sus, activitate recunoscuta de catre o persoana juridica fara scop lucrativ sau de catre o institutie publica ce activeaza in domeniul pentru care se solicita sponsorizarea.
In cazul sponsorizarii constand in bunuri materiale, acestea vor fi evaluate, prin actul juridic incheiat, la valoarea lor reala din momentul predarii catre beneficiar astfel:
– la pretul de vanzare al sponsorului, exclusiv taxa pe valoarea adaugata, in cazul in care bunurile sunt produse de catre acesta;
– la pretul de cumparare de pe piata, exclusiv taxa pe valoarea adaugata, in cazul in care bunurile sunt achizitionate in scopul sponsorizarii, fapt dovedit pe baza documentului justificativ de cumparare;
– la valoarea in vama pentru bunurile materiale primite din strainatate cu titlu de sponsorizare, stabilita conform prevederilor legale.
Sponsorul ori beneficiarul are dreptul sa aduca la cunostinta publicului sponsorizarea prin promovarea numelui, a marcii sau a imaginii sponsorului. Este interzis ca prin operatiunea de sponsorizare sponsorul sau beneficiarul sa efectueze reclama sau publicitate comerciala anterioara, concomitenta sau ulterioara activitatii sponsorizate in favoarea acestora sau a altor persoane.

Asa cum reiese din textul legii, sponsorizarea poate consta atat in bunuri materiale, cat si in mijloace financiare. Inregistrarea in contablitatea sponsorului a valorii sponsorizarii se face astfel: 6582 = 5121/5311, daca sponsorizarea se face cu numerar, sau 6582 = 3xx, daca sponsorizarea se face in bunuri.

05 Mai
2006

Comentarii (4)

admin

intreberi si raspunsuri – www.capital.ro

Care este regimul fiscal al cadourilor oferite angajatilor cu ocazia zilelor de 8 Martie, de Paste si de Craciun, atat din punctul de vedere al impozitului pe venit, cat si al impozitului pe profit?

Potrivit Codului fiscal, nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile, in intelesul impozitului pe venit, cadourile oferite salariatilor si veniturile reprezentand cadouri pentru copiii minori ai salariatilor. Cadourile oferite de angajatori in beneficiul copiilor minori ai angajatilor, cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum si cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 Martie sunt neimpozabile, in masura in care valoarea cadoului oferit fiecarei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, nu depaseste 150 lei. Plafonul stabilit pentru cadourile oferite de angajatori copiilor minori ai angajatilor cu ocazia Pastelui, zilei de 1 Iunie, Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum si pentru cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 Martie se aplica atat darurilor constand in bunuri, cat si celor in bani, in cazul tuturor angajatorilor de forta de munca.

Din punctul de vedere al impozitului pe profit, cheltuielile reprezentand cadouri oferite de angajatori in beneficiul copiilor minori ai angajatilor cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum si cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 Martie se incadreaza la cheltuieli sociale. Acestea sunt deductibile in limita unei cote de pana la 2%, aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/ 2003 – Codul muncii, cu modificarile ulterioare. Cheltuielile sunt deductibile in masura in care valoarea cadoului oferit fiecarei persoane, cu orice ocazie dintre cele de mai sus, nu depaseste 150 lei. In concluzie, cadourile primite cu diverse ocazii, cu exceptia celor mentionate anterior, cadourile oferite salariatilor care nu au copii minori sau cele care depasesc valoarea de 150 lei reprezinta avantaje primite de salariat si trebuie incluse in venitul impozabil al persoanei fizice. In aceste conditii, fiind impozitate la angajat, aceste cheltuieli sunt deductibile fiscal la calculul impozitului pe profit.

Mai poate exista si un alt caz: cadourile sunt oferite in conditiile prevazute de Codul fiscal la titlul III – Impozitul pe venit �?? dar depasesc limita cotei de 2% aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului. Ceea ce depaseste limita reprezinta cheltuiala nedeductibila la calculul impozitului pe profit, dar nu se impoziteaza la salariat.

05 Mai
2006

Comentarii (3)

admin

intreberi si raspunsuri – www.capital.ro

Cum se calculeaza impozitul pe profit la 31.03.2006 in cazul in care in anul 2005 s-a inregistrat o pierdere contabila de 20.423 lei, care in februarie 2006 s-a acoperit din alte rezerve, iar pierderea fiscala a fost de 653 lei?

Conform Normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal, pierderea fiscala reprezinta suma inregistrata in declaratia de impunere a anului precedent. Recuperarea pierderilor fiscale anuale se face in ordinea inregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale in vigoare din anul inregistrarii acestora.

Pierderea fiscala, stabilita prin declaratia de impozit pe profit, se recupereaza din profiturile impozabile obtinute in urmatorii 5 ani consecutivi. Faptul ca pierderea a fost acoperita contabil in luna februarie nu influenteaza baza de calcul a impozitului pe profit. Practic pierderea fiscala de 653 lei va diminua profitul impozabil realizat in perioada fiscala, respectiv va majora pierderea fiscala. Calculul are loc extracontabil, in registrul de evidenta fiscala.

05 Mai
2006

Comentarii (0)

admin

intreberi si raspunsuri – www.capital.ro

Contributia de asigurari sociale de sanatate se deduce din dividende si doar diferenta se impoziteaza cu impozitul pe dividende?

In Ordonanta de urgenta nr. 150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate, cu modificarile si completarile ulterioare, se prevede obligativitatea platii unei contributii banesti pentru asigurarile de sanatate stabilita sub forma unei cote de 6,5% aplicata asupra veniturilor din cedarea folosintei bunurilor, din dividende si dobanzi si altor venituri care se supun impozitului pe venit numai in cazul in care persoana fizica nu realizeaza venituri de natura celor prevazute mai jos:
a) venituri din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit;
b) venituri din activitati desfasurate de persoane care exercita profesii libere sau autorizate potrivit legii sa desfasoare activitati independente, dar nu mai putin de un salariu de baza minim brut pe tara, lunar, daca este singurul venit asupra caruia se calculeaza contributia.
c) venituri din agricultura si silvicultura, stabilite potrivit normelor de venit pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator si nu se incadreaza la lit. b);
d) indemnizatii de somaj si alocatii de sprijin; Potrivit Normei metodologice din 2005 privind contributia de asigurari sociale de sanatate, asa cum a fost modificata de Ordinul nr. 269/2005, pentru veniturile impozabile din dividende, obligatia platii contributiei de 6,5% revine persoanelor fizice beneficiare ale acestor venituri si se vireaza pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care s-a facut plata dividendelor. Prin veniturile din dividende si dobanzi se inteleg veniturile din investitii, inclusiv castigurile din transferul titlurilor de valoare, asa cum sunt definite acestea in Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.

In ceea ce priveste impozitul pe dividende, in Codul fiscal se prevede ca veniturile sub forma de dividende se impun cu o cota de 16% din suma acestora, obligatia calcularii si retinerii impozitului revenind persoanelor juridice o data cu plata dividendelor catre actionari sau asociati. Nu se prevede, asa cum se intampla in cazul veniturilor din salarii, ca din veniturile impozabile din dividende se deduc contributiile obligatorii. In concluzie, si impozitul pe dividende, si contributia de asigurari sociale de sanatate se calculeaza luand in calcul valoarea bruta a dividendelor.

26 Apr
2006

Comentarii (0)

admin

articol capital

Cat este impozitul pe dividente obtinut in anul 2005 pentru o microintreprindere?

In contabilitate, repartizarea profitului realizat in anul 2005 se inregistreaza dupa aprobarea situatiilor financiare anuale. Dividendele repartizate, precum si celelalte repartizari efectuate din profit, nu trebuie recunoscute ca datorie la data bilantului; in acest sens, sumele respective sunt evidentiate in rezultatul reportat, urmand ca, dupa aprobarea de catre adunarea generala a actionarilor sau asociatilor a acestor destinatii, in anul 2006, sa fie reflectate in conturile corespunzatoare de datorii.

Dividendul reprezinta o distribuire in bani sau in natura, efectuata de o persoana juridica unui participant la persoana juridica, participant care poate sa fie persoana fizica sau juridica. Dividendele se platesc actionarilor sau asociatilor proportional cu cota de participare la capitalul social varsat, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel.

Obligatia calcularii si retinerii impozitului pe veniturile sub forma de dividende revine persoanelor juridice o data cu plata dividendelor catre actionari sau asociati. Termenul de virare a impozitului este pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se face plata.

In cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost platite actionarilor sau asociatilor pana la sfarsitul anului in care s-a aprobat bilantul contabil, termenul de plata a impozitului pe dividende este pana la data de 31 decembrie a anului respectiv. Nu exista prevederi speciale privind impozitarea dividendelor obtinute de microintreprinderi. Sunt prevazute cote diferite de impozitare doar in functie de actionari sau asociati.

Astfel, in cazul persoanei juridice romane care plateste dividende catre o persoana juridica romana exista obligatia de a retine impozitul pe dividende si a-l vira catre bugetul de stat, prin aplicarea unei cote de impozit de 10% asupra dividendului brut. In cazul dividendelor distribuite persoanelor fizice, incepand cu 1 ianuarie 2006, impozitul este in cota de 16%

26 Apr
2006

Comentarii (0)

admin

articol capital

Articol de Lia Secareanu, sef departament consultanta financiara si audit, Contexpert Consulting

Cum se organizeaza contabilitatea unei asociatii non-profit: partida dubla sau partida simpla? Care sunt legile care reglementeaza acest lucru? Registrele contabile obligatorii sunt aceleasi ca la o societate comerciala? La sfarsitul anului rezultatul exercitiului trebuie sa fie 0?

Potrivit Legii contabilitatii nr. 82/1992 republicata, asociatiile si celelalte persoane juridice cu si fara scop patrimonial au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiara si, dupa caz, contabilitatea de gestiune. Categoriile de persoane care pot tine contabilitatea in partida simpla se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publice. De asemenea, pentru organizatii patronale si sindicale, precum si pentru alte categorii de organizatii fara scop patrimonial, care nu desfasoara activitati economice, Ministerul Finantelor Publice aproba un sistem simplificat de raportare financiara, avand in vedere si cerintele organismelor europene de profil.

Asociatiile, fundatiile sau alte organizatii de acest fel, partidele politice, patronatele, organizatiile sindicale, cultele religioase, precum si altele asemenea, infiintate in baza unor legi speciale, in scopul desfasurarii de activitati fara scop patrimonial, care au obligatia, potrivit legii, sa conduca contabilitatea in partida dubla si sa intocmeasca situatii financiare anuale, aplica incepand cu data de 1 ianuarie 2004, reglementarile contabile aprobate prin Ordinul nr. 1.829/2003. Prevederile capitolelor 1 si 2 din aceste reglementari contabile se aplica in mod corespunzator si de catre persoanele juridice fara scop patrimonial care conduc contabilitatea in partida simpla, potrivit prevederilor Ordinului ministrului finantelor publice nr. 2.329/2001.

Aceste reglementari stabilesc principiile si regulile contabile de baza, forma si continutul situatiilor financiare anuale pentru persoanele juridice fara scop patrimonial. Reglementarile privesc organizarea si conducerea contabilitatii, precum si intocmirea, prezentarea, aprobarea si publicarea situatiilor financiare anuale ale persoanelor juridice fara scop patrimonial. De asemenea, cuprind Planul de conturi si normele metodologice de utilizare a acestuia.

Registrele de contabilitate obligatorii sunt: Registrul-jurnal, Registrul-inventar si Cartea mare. Acestea se utilizeaza in stricta concordanta cu destinatia lor si se prezinta in mod ordonat si astfel completate incat sa permita, in orice moment, identificarea si controlul operatiunilor contabile efectuate.

Referitor la rezultatul exercitiului, potrivit acestor reglementari, cu ajutorul contului 120 �??Rezultatul exercitiului�??, se tine evidenta excedentului sau a deficitului realizat in cursul exercitiului financiar, distinct pentru activitatile fara scop patrimonial, inclusiv activitatile cu destinatie speciala si activitatile economice.

Contabilitatea rezultatelor se tine distinct pe conturile sintetice de gradul II, potrivit planului de conturi, iar contabilitatea analitica a rezultatelor activitatilor fara scop patrimonial se tine distinct pentru activitatile fara scop patrimonial si activitatile cu destinatie speciala.

Contul 120 �??Rezultatul exercitiului�?? este un cont bifunctional. Se crediteaza prin debitul conturilor:

�?? 117 �??Rezultatul reportat�?? – cu deficitele realizate in exercitiul financiar precedent;
�?? Clasa 7 �??Conturi de venituri�?? – la sfarsitul perioadei, cu soldurile creditoare ale conturilor din clasa a 7-a, in vederea inchiderii acestora si stabilirii rezultatelor. Se debiteaza prin creditul conturilor:
�?? 117 �??Rezultatul reportat�?? – cu excedentele realizate in exercitiul financiar precedent, nerepartizate;
�?? 129 �??Repartizarea rezultatului exercitiului�?? – cu excedentele realizate in exercitiul financiar precedent, repartizate pe destinatiile legale (exclusiv activitatile cu destinatie speciala);
�?? Clasa 6 �??Conturi de cheltuieli�?? – la sfarsitul perioadei, cu soldurile debitoare ale conturilor din clasa a 6-a, in vederea inchiderii acestora si stabilirii rezultatelor;
�?? 711 �??Venituri din productia stocata�?? – la sfarsitul perioadei, cu soldul debitor al contului in vederea inchiderii acestuia si stabilirii rezultatelor.
Soldul creditor al contului reprezinta excedentele realizate, daca veniturile depasesc cheltuielile, iar soldul debitor deficitele realizate, daca cheltuielile depasesc veniturile.
Categoriile de persoane juridice fara scop lucrativ care pot organiza si conduce contabilitatea in partida simpla, potrivit Ordinului ministrului finantelor publice nr. 2329/2001, sunt urmatoarele:

a) unitatile de cult;
b) asociatiile de proprietari;
c) asociatiile si fundatiile carora li se aplica regimul juridic prevzut de Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, sau alte organizatii de acest fel, cu exceptia celor care, potrivit legii, sunt recunoscute ca fiind de utilitate publica.

Persoanele juridice fara scop lucrativ prevazute la lit. c) pot organiza si conduce contabilitatea in partida simpla numai cu avizul directiilor generale ale finantelor publice judetene sau al administratiilor finantelor publice ale sectoarelor municipiului Bucuresti, dupa caz, daca in cursul unui exercitiu financiar veniturile din orice sursa se incadreaza sub plafonul de 30.000 euro. In situatia in care aceste persoane juridice fara scop lucrativ realizeaza venituri din orice sursa peste acest plafon, ele sunt obligate ca, incepand cu exercitiul financiar urmator, sa treaca la organizarea si conducerea contabilitatii in partida dubla, pe toata perioada de functionare a acestora.

Au obligatia de a organiza si de a conduce contabilitatea in partida simpla persoanele juridice fara scop lucrativ in al caror act de infiintare exista prevederi exprese in acest sens.
Normele metodologice privind organizarea si conducerea contabilitatii in partida simpla de catre persoanele juridice fara scop lucrativ sunt aprobate prin Ordinul nr. 2.329/2001 si se aplica incepand cu data de 1 ianuarie 2002. Potrivit acestora, contabilitatea in partida simpla la persoanele juridice fara scop lucrativ se tine cu ajutorul registrelor contabile obligatorii: Registrul-jurnal si Registrul-inventar.

Registrele de contabilitate se utilizeaza in stricta concordanta cu destinatia acestora si se prezinta in mod ordonat si astfel completate incat sa permita in orice moment identificarea si controlul operatiunilor contabile efectuate. Astfel, Registrul-jurnal serveste la inregistrarea operativa a tuturor operatiunilor desfasurate, pe baza documentelor justificative. Operatiunile inregistrate in Registrul-jurnal se totalizeaza atat lunar, cat si anual. Registrul-inventar serveste la inregistrarea tuturor elementelor de activ si de pasiv, grupate in functie de natura lor, inventariate potrivit normelor legale.

Nomenclatorul privind principalele registre si formulare tipizate, comune pe economie, care nu au regim special, Nomenclatorul privind principalele formulare tipizate, comune pe economie, cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare, privind activitatea financiara si contabila, modelele registrelor contabile, modelele formularelor contabile, precum si normele de intocmire si utilizare a acestora privind organizarea si conducerea contabilitatii in partida simpla de catre persoanele juridice fara scop lucrativ sunt prevazute in anexa la aceste norme metodologice. Persoanele juridice fara scop lucrativ pot utiliza toate formularele prevazute in acea anexa sau numai o parte din acestea, in functie de elementele specifice activitatii desfasurate. De asemenea, vor folosi si alte formulare prevazute in mod expres de acte normative care reglementeaza activitati economice specifice.

Persoanele juridice fara scop patrimonial care conduc contabilitatea in partida simpla potrivit prevederilor Ordinului ministrului finantelor publice nr. 2.329/2001 nu intocmesc situatii financiare anuale.