13 Sep
2006

Comentarii (0)

admin

impozitare venituri din expertize

Cum se impoziteaza veniturile obtinute din tarifarea lucrarilor de expertize contabile de catre o persoana fizica autorizata?
Articol de Lia Secareanu, sef departament consultanta financiara si audit, Contexpert Consulting

Potrivit Codului fiscal, veniturile obtinute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament in valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate, desfasurate in mod independent, in conditiile legii, sunt venituri din profesii libere. Aceste venituri fac parte din categoria veniturilor din activitati independente, categorie de venituri supuse impozitului pe venit.

Platitorii veniturilor din activitatea de expertiza contabila si tehnica, judiciara si extrajudiciara au obligatia de a calcula, de a retine si de a vira impozit in cota de 10% prin retinere la sursa, reprezentand plati anticipate. Impozitul ce trebuie retinut se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost platit venitul.

In cazul in care persoana fizica autorizata realizeaza si alte venituri decat cele din prestarea serviciilor de expertiza contabila pentru care platile anticipate se stabilesc prin retinere la sursa exista obligatia de a se efectua in cursul anului plati anticipate cu titlu de impozit. Platile anticipate se stabilesc de catre organul fiscal, prin emiterea unei decizii de impunere. Aceste sume se vor achita in 4 rate egale pana la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, respectiv 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie si 15 decembrie. In acest caz, cand se obtin venituri de aceeasi natura, pentru care platile anticipate se stabilesc atat de organul fiscal, cat si prin retinere la sursa, la stabilirea platilor anticipate de catre organul fiscal se exclud din venitul net veniturile pentru care platile anticipate se realizeaza prin retinere la sursa, proportional cu ponderea acestora in totalul veniturilor brute.

Pentru stabilirea impozitului anual datorat, contribuabilul trebuie sa depuna, pana la data de 15 mai inclusiv a anului urmator celui de realizare a veniturilor, declaratia de venit. Prin aceasta, se declara veniturile obtinute in anul fiscal de raportare, in vederea calcularii, de catre organul fiscal, a venitului net anual impozabil determinat ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile deductibile aferente realizarii venitului si a impozitului pe venitul anual. Impozitul pe venitul net anual impozabil datorat este calculat de organul fiscal competent, pe baza acestei declaratii, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului net anual impozabil din anul fiscal respectiv si pentru care se emite o decizie de impunere.

In conditiile in care exista diferente intre impozitul anual datorat si platile anticipate efecuate in cursul anului, acestea se platesc in termen de cel mult 60 de zile de la data comunicarii deciziei de impunere, perioada pentru care nu se calculeaza si nu se datoreaza dobanzi si penalitati de intarziere.

13 Sep
2006

Comentarii (17)

admin

prevederi compensare

Care sunt prevederile referitoare la compensarea datoriilor reciproce intre agenti economici?
Articol de Lia Secareanu, sef departament consultanta financiara si audit, Contexpert Consulting

Potrivit Hotararii Guvernului nr. 685/ 1999 pentru aprobarea Normelor metodologice privind monitorizarea datoriilor nerambursate la scadenta ale contribuabililor, persoane juridice, in vederea diminuarii blocajului financiar si a pierderilor din economie, si Regulamentului de compensare a datoriilor nerambursate la scadenta ale contribuabililor, persoane juridice, incepand cu data de 1 octombrie 1999, se interzice utilizarea altor documente de compensare in afara celor prevazute in regulamentul de compensare aprobat prin prezenta hotarare. Conform acestui regulament, compensarea obligatiilor de plata reciproce dintre persoane juridice se face pe baza de ordine de compensare. Ordinele de compensare au regim special si sunt numerotate din tipografie. Evidenta lor este stricta si reprezinta document justificativ de inregistrare in contabilitate a stingerii creantelor si a datoriilor care au facut obiectul compensarii.

Compensarea poate avea loc la nivelul cel mai mic al datoriilor si creantelor reciproce. Persoana juridica initiatoare este persoana juridica care solicita stingerea obligatiilor reciproce prin intermediul actului de compensare, iar persoana juridica destinatara este cea care accepta compensarea unei creante prin datoria sa catre initiator. In lantul de compensare, trebuie emise si primite ordine de compensare, astfel incat persoana juridica initiatoare devine si persoana juridica destinatara. In cadrul Institutului de Management si Informatica din cadrul Ministerului Industriei si Comertului, functioneaza serviciul de compensare care, prin compartimente specializate si pe pe baza informatiilor ce trebuie transmise de persoanele juridice, analizeaza, identifica si prezinta circuitele de compensare, organizeaza sedintele de compensare, emite ordinele de compensare, tine evidenta lor si solutioneaza litigiile.

Contribuabilii, persoane juridice, sunt obligati sa transmita in baza de date a Institutului de Management si Informatica datele privind platile restante mai vechi de 30 de zile, cu o valoare mai mare de 10.000 lei (RON). Dupa introducerea in sistem a datelor, contribuabilii au obligatia sa le actualizeze permanent, la intervale de cel mult 30 de zile, operand modificarile survenite. Cei care nu inregistreaza datorii sau creante mai vechi de 30 de zile si care au o valoare mai mare de 10.000 lei (RON) nu sunt obligati sa transmita informatiile, iar cei care doresc sa intre in sistemul de compensare pot transmite si facturi mai noi de 30 de zile, cu valori mai mici de 10.000 lei (RON)/factura.

Pentru facturi cu valori mai mari de 10.000 lei (RON), compensarea datoriilor neplatite la termenele scadente se va realiza numai in conformitate cu prevederile regulamentului de compensare aprobat prin aceasta hotarare. Pentru sume reprezentand contravaloarea facturilor mai mici de 10.000 lei (RON), inclusiv, compensarea reciproca intre contribuabili, persoane juridice, se poate efectua si in afara cadrului institutional reprezentat de Institutul de Management si Informatica, dar pe baza acelorasi formulare, respectiv a ordinelor de compensare.

31 Aug
2006

Comentarii (0)

admin

noutati legislative

click aici – news

31 Aug
2006

Comentarii (13)

admin

cu privire la p.f.a.

Ce documente trebuie sa intocmesc in calitate de persoana fizica autorizata? Pentru incasarile pe care le obtin din desfasurarea activitatii “Coafura si alte activitati de infrumusetare” cod CAEN 9302, sunt obligata sa am casa de marcat sau este suficient sa folosesc chitante? – Articol de Lia Secareanu, sef departament consultanta financiara si audit, Contexpert Consulting

Potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, contribuabilii care obtin venituri din activitati independente sunt obligati sa organizeze si sa conduca evidenta contabila in partida simpla, cu respectarea reglementarilor in vigoare privind evidenta contabila, si sa completeze Registrul-jurnal de incasari si plati, Registrul-inventar si alte documente contabile prevazute de legislatia in materie.

Contabilitatea in partida simpla nu presupune utilizarea planului de conturi general folosit de persoanele juridice care au obligatia sa conduca contabilitatea in partida dubla si sa intocmeasca situatii financiare anuale.

Ordinul nr. 1040/2004, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 642 din 16/07/2004 aproba Normele metodologice privind organizarea si conducerea evidentei contabile in partida simpla de catre persoanele fizice care au calitatea de contribuabil in conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Potrivit acestora, contribuabilii pot utiliza toate formularele prevazute in aceste norme metodologice sau numai o parte din acestea, in functie de elementele specifice activitatii desfasurate.

In functie de necesitati, contribuabilii pot utiliza si alte formulare, stabilite prin norme metodologice de intocmire si utilizare a formularelor tipizate, comune pe economie, care nu au regim special, privind activitatea financiara si contabila.

In conditiile utilizarii sistemelor informatice financiar-contabile este necesar sa fie respectate criteriile minimale privind programele informatice utilizate in domeniul financiar-contabil, prevazute de normele legale. Orice operatiune economico-financiara efectuata se consemneaza, in momentul efectuarii ei, intr-un document care sta la baza inregistrarilor in evidenta contabila in partida simpla, dobandind astfel calitatea de document justificativ.

Documentele justificative trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente principale, prevazute in structura formularelor aprobate: denumirea documentului, numele si prenumele contribuabilului, precum si adresa completa, numarul documentului si data intocmirii acestuia, mentionarea partilor care participa la efectuarea operatiunii economico-financiare (cand este cazul), continutul operatiunii economico-financiare, iar atunci cand este necesar, si temeiul legal al efectuarii ei, datele cantitative si valorice aferente operatiunii economico-financiare efectuate, numele si prenumele, precum si semnaturile persoanelor care raspund de efectuarea operatiunii, alte elemente menite sa asigure consemnarea completa a operatiunilor in documente justificative.

Documentele provenite din relatiile de cumparare a unor bunuri de la persoane fizice pot fi inregistrate in evidenta contabila in partida simpla numai in cazurile in care se face dovada intrarii in patrimoniu a bunurilor respective, prin intocmirea Borderoului de achizitie (cod 14-4-13) sau a Notei de receptie si constatare de diferente (cod 14-3-1/A), dupa caz, si a platii acestora pe baza de Dispozitii de plata-incasare catre casierie (cod 14-4-4).

In cazul in care documentele respective se refera la cheltuieli pentru prestari de servicii efectuate de persoane fizice impuse pe baza de norma de venit, pentru a fi inregistrate in evidenta contabila, acestea trebuie sa aiba la baza contracte sau conventii, intocmite in acest scop in conformitate cu reglementarile legale in vigoare, si dispozitie de plata-incasare catre casierie.

Evidenta contabila in partida simpla a veniturilor se tine pe feluri de venituri, dupa natura lor, astfel: venituri din activitati care constituie fapte de comert, venituri din profesii libere, alte venituri.

Pentru inregistrarea veniturilor din activitati independente, contribuabilii vor utiliza, in functie de specificul activitatii si de necesitatile proprii, formularele cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare, prevazute in prezentele norme metodologice, dupa caz:
– Chitanta (cod 14-4-1);
– Factura (cod 14-4-10/aA) si Factura fiscala (cod 14-4-10/A);
– Bon de comanda-chitanta (cod 14-4-11/a si cod 14-4-11);
– Fisa de magazie a formularelor cu regim special (cod 14-3-8/b);
– Monetar (cod 14-50-61);
– Extras din borderoul de plati din data de…………. (cod 14-4-20).

Pentru fiecare tip de activitate desfasurata, se va intocmi Fisa pentru operatiuni diverse (cod 14-6-22/b) in care se vor inregistra toate documentele in ordine cronologica.

Contribuabilii care desfasoara activitati de comert angro vor intocmi, pentru livrarile efectuate, formularele Factura, respectiv Factura fiscala; cei care desfasoara activitate de comert cu amanuntul vor intocmi zilnic formularul Monetar, in conditiile in care nu se utilizeaza aparate de marcat electronice fiscale, iar cei care desfasoara activitate de productie vor intocmi pentru livrarea productiei formularele Factura, respectiv Factura fiscala si/sau Chitanta, dupa caz.

Contribuabilii care desfasoara urmatoarele activitati: organizarea de spectacole (culturale, sportive, distractive etc.), activitati al caror scop este facilitarea incheierii de tranzactii comerciale printr-un intermediar (contract de comision, contract de agent, consignatie sau mandat comercial), activitati de editare, imprimerie, multiplicare, indiferent de tehnica folosita, si altele asemenea, transport de bunuri si de persoane, alte activitati cuprinse in Codul comercial, precum si pentru veniturile din profesii libere si veniturile din drepturi de proprietate intelectuala pot intocmi, in functie de natura activitatii, de frecventa incasarii sau de felul serviciilor prestate, precum si de alte elemente specifice activitatii desfasurate, formularele Factura, respectiv Factura fiscala, Chitanta sau alte formulare cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare, aprobate prin ordin al ministrului finantelor publice.

In relatiile cu persoanele juridice, contribuabilii sunt obligati sa intocmeasca factura pentru sumele incasate atat pe baza de chitanta, bon fiscal etc., cat si prin banca. In relatiile cu persoanele fizice, contribuabilii sunt obligati ca, pentru sumele incasate prin banca, sa intocmeasca factura. Platitorii de taxa pe valoarea adaugata vor intocmi factura fiscala in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.

Totalurile lunare din Fisa pentru operatiuni diverse se vor inregistra in Jurnalul privind operatiuni diverse (cod 14-6-17/c), grupate pe feluri de activitati. Totalul veniturilor din Jurnalul privind operatiuni diverse reprezinta venitul contribuabilului.

In cazul contribuabililor care realizeaza venituri dintr-o singura activitate, totalul veniturilor se regaseste in Fisa pentru operatiuni diverse, pe randul “Total”, nemaifiind necesara deschiderea Jurnalului privind operatiuni diverse.

Contribuabilii care incaseaza in numerar toate veniturile realizate pot sa evidentieze aceste venituri numai in Registrul-jurnal de incasari si plati, nemaifiind obligatorie intocmirea Fisei pentru operatiuni diverse si, implicit, a Jurnalului privind operatiuni diverse.

In cazul contribuabililor platitori de taxa pe valoarea adaugata, veniturile, exclusiv taxa pe valoarea adaugata, se preiau pentru determinarea impozitului din coloanele corespunzatoare ale Jurnalului pentru vanzari (cod 14-6-12/a), nemaifiind obligatorie intocmirea Fisei pentru operatiuni diverse, si, implicit, a Jurnalului privind operatiuni diverse pentru veniturile realizate.

Pentru fiecare fel de cheltuieli se va intocmi Fisa pentru operatiuni diverse, iar totalul lunar al acestora se va inregistra in Jurnalul privind operatiuni diverse pentru cheltuieli. Contribuabilii care nu efectueaza cheltuieli de natura celor care sunt deductibile plafonat pot sa evidentieze aceste cheltuieli numai in Registrul-jurnal de incasari si plati, nemaifiind obligatorie intocmirea Fisei pentru operatiuni diverse si, implicit, a Jurnalului privind operatiuni diverse. Pentru cheltuielile cu amortizarea se va intocmi Fisa pentru operatiuni diverse.

In Registrul-inventar (cod 14-1-2/a) se trec toate bunurile si drepturile aferente desfasurarii activitatii (imobilizari, obiecte de inventar, stocuri etc. – valori materiale aflate in gestiune). Registrul-inventar se intocmeste la contribuabili intr-un singur exemplar si serveste ca document de inregistrare a bunurilor achizitionate sau realizate, pe baza documentelor justificative.

Inregistrarea in evidenta contabila in partida simpla a bunurilor mobile si imobile se face la valoarea de achizitie, de productie sau la pretul pietei, dupa caz. Acest registru se numeroteaza si se completeaza fara stersaturi si fara a se lasa spatii libere. Se arhiveaza impreuna cu documentele justificative care au stat la baza intocmirii lui. Orice suma platita, respectiv incasata, in numerar sau prin banca se va inregistra in mod obligatoriu, cronologic, in Registrul-jurnal de incasari si plati (cod 14-1-1/b).

Registrul-jurnal de incasari si plati si Registrul-inventar au regim de inregistrare la organele fiscale. Acestea se numeroteaza, se snuruiesc si se parafeaza inainte de depunerea lor la organele fiscale pentru inregistrare.

In cazul contribuabililor platitori de taxa pe valoarea adaugata, evidenta taxei pe valoarea adaugata colectate se tine cu ajutorul Jurnalului pentru vanzari (cod 14-6-12/a). In acest jurnal, se inregistreaza pe baza de documente (facturi fiscale, bonuri de comanda-chitanta etc.) valoarea bunurilor livrate si/sau a serviciilor prestate si taxa pe valoarea adaugata aferenta.

Evidenta taxei pe valoarea adaugata deductibile se tine cu ajutorul Jurnalului pentru cumparari (cod 14-6-17/b). In acest jurnal se inregistreaza pe baza de documente (facturi fiscale, bonuri de comanda-chitanta, monetare etc.) valoarea cumpararilor de bunuri si/sau a serviciilor prestate de terti si taxa pe valoarea adaugata aferenta.

Conform Ordonantei de urgenta nr. 28/ 1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicata, activitatile desfasurate ca profesii libere sub toate formele de organizare care nu implica crearea unei societati comerciale, precum si activitatile economice desfasurate in mod independent de persoanele fizice autorizate potrivit legii, cu exceptia activitatilor de taximetrie auto pentru marfuri si persoane, nu necesita utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale.

03 Aug
2006

Comentarii (0)

admin

impozit

Acordarea deducerii in baza prevederilor Legii nr. 332 din 2001 implica faptul ca pentru alte investitii, altele decat cele cu impact semnificativ, nu trebuie sa se beneficieze de deducerea de 20% prevazuta la art. 24 din Codul fiscal? Cand trebuie sa se recalculeze impozitul pe profit?
via –
Lia Secareanu, sef departament consultanta financiara si audit, Contexpert Consulting

Potrivit alineatului (12) al articolului 24 din Codul fiscal, pana la data de 30 aprilie 2005, contribuabilii care investeau in mijloace fixe amortizabile sau in brevete de inventie amortizabile, destinate activitatilor pentru care acestia erau autorizati si care nu aplicau regimul de amortizare accelerata, puteau deduce cheltuieli de amortizare reprezentand 20% din valoarea de intrare a acestora, la data punerii in functiune a mijlocului fix sau a brevetului de inventie. Valoarea ramasa de recuperat pe durata normala de utilizare se determina dupa scaderea din valoarea de intrare a sumei egale cu deducerea de 20%.

Deducerea prevazuta aici a fost insa anulata prin modificarile aduse Codului fiscal prin art. I pct. 14 din Ordonanta de urgenta nr. 138/2004, astfel cum a fost completat prin Legea de aprobare nr. 163/2005. Astfel, la articolul 24 alineat (12) nu se mai prevede decat faptul ca acei contribuabili care au investit in mijloace fixe amortizabile sau in brevete de inventie amortizabile si care au dedus cheltuieli de amortizare reprezentand 20% din valoarea de intrare a acestora la data punerii in functiune a mijlocului fix sau a brevetului de inventie, pana la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, au obligatia sa pastreze in patrimoniu aceste mijloace fixe amortizabile cel putin o perioada egala cu jumatate din durata lor normala de utilizare. In cazul in care nu sunt respectate aceste prevederi, impozitul pe profit se recalculeaza si se stabilesc dobanzi si penalitati de intarziere de la data aplicarii facilitatii respective, potrivit legii.

In ceea ce priveste investitiile directe cu impact semnificativ in economie, pentru cele realizate pana la data de 31 decembrie 2006, contribuabilii pot deduce o cota suplimentara de 20% din valoarea acestora. Este vorba de investitiile cu o valoare care depaseste echivalentul a un milion dolari SUA., realizate in formele si modalitatile prevazute de Legea nr. 332 din 29/06/2001 privind promovarea investitiilor directe cu impact semnificativ in economie si care contribuie la dezvoltarea si modernizarea infrastructurii economice a Romaniei, determina un efect pozitiv de antrenare in economie si creeaza noi locuri de munca. Aceste investitii trebuie sa se realizeze efectiv intr-un termen de maximum 30 de luni de la data inregistrarii statistice la Ministerul Dezvoltarii si Prognozei. Deducerea se calculeaza in luna in care se realizeaza investitia, iar pentru investitiile realizate se poate calcula si amortizare accelerata, cu exceptia investitiilor in cladiri. Doar pentru aceste investitii, daca se beneficiaza de facilitatile mentionate anterior, nu se pot aplica prevederile art. 24 alin. (12) din Codul fiscal.

03 Aug
2006

Comentarii (0)

admin

etape derulare contract comision

Care sunt etapele si cum se intocmesc documentele in situatia derularii unui contract de comision pentru vanzarea la export a unor utilaje folosite pentru cazul in care comitentul este platitor de taxa pe valoarea adaugata, iar comisionarul nu este platitor de taxa pe valoarea adaugata?
via – Lia Secareanu, sef departament consultanta financiara si audit, Contexpert Consulting

Din punctul de vedere al titlului VI – “Taxa pe valoarea adaugata” din Codul fiscal, transmiterea de bunuri efectuata pe baza unui contract de comision poate fi considerata livrare de bunuri sau prestare de servicii, in functie de modalitatea de derulare a operatiunilor.
Atunci cand comisionarul actioneaza in nume propriu, dar in contul comitentului, transmiterea de bunuri este considerata livrare de bunuri. Comisionarul este considerat, din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata, cumparator si revanzator. In aceste conditii, vanzatorul face o livrare de bunuri catre comisionar, emite factura fiscala in regim de scutire cu drept de deducere; comisionarul, la randul sau, face o livrare de bunuri catre cumparatorul strain, emite factura si factura externa si intocmeste declaratia vamala de export in nume propriu, respectiv la rubrica “exportator” din declaratia vamala de export isi inscrie numele.

Comitentul va justifica scutirea de taxa pe valoarea adaugata conform prevederilor mentionate la articolul precedent. Conform reglementarilor contabile, pentru comisionar nu este obligatorie inregistrarea in conturile de venituri, respectiv de cheltuieli, a costului utilajului. Intermedierea de bunuri efectuata de comisionari care actioneaza in numele si in contul comitentului atunci cand intervin intr-o livrare de bunuri este considerata prestare de servicii. In acest sens, comisionarul care actioneaza in numele si in contul comitentului este persoana care actioneaza in calitate de mandatar potrivit Codului comercial. Vanzatorul va emite factura fiscala pentru livrarea de bunuri catre cumparatorul extern, in regim de scutire cu drept de deducere, va fi inscris in declaratia vamala de export la rubrica “exportator”, iar comisionarul, care face prestarea de serviciu, emite factura fiscala pentru comisionul sau catre persoana care l-a mandatat, respectiv cumparatorul sau vanzatorul.

Emiterea unei facturi in numele sau de catre orice comisionar care actioneaza in numele si in contul comitentului vanzator, in momentul vanzarii catre cumparator, este suficienta pentru a-l transforma in cumparator revanzator din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata. De asemenea, comisionarul care actioneaza in numele si in contul comitentului cumparator devine, din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata, un cumparator revanzator, daca primeste de la vanzator o factura intocmita pe numele sau.

03 Aug
2006

Comentarii (0)

admin

export – tva

In cazul in care societatea noastra achizitioneaza marfa de la producator si o exporta in nume propriu, ne incadram la categoria de operatiuni scutite cu drept de deducere a taxei pe valoarea adaugata? Ce documente justificative trebuie sa avem ca exportator in nume propriu, in scopul rambursarii taxei pe valoarea adaugata? Dar producatorul?
via –
Lia Secareanu, sef departament consultanta financiara si audit, Contexpert Consulting

Potrivit prevederilor Codului fiscal, orice persoana impozabila inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata poate solicita rambursarea soldului sumei negative a taxei pe valoarea adaugata din perioada fiscala de raportare, prin bifarea casetei corespunzatoare din decontul de taxa pe valoarea adaugata din perioada fiscala de raportare, decontul fiind si cerere de rambursare. Suma negativa a taxei pe valoarea adaugata rezulta in situatia in care taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate de persoana impozabila, care este dedusa intr-o perioada fiscala, este mai mare decat taxa pe valoarea adaugata colectata, aferenta operatiunilor taxabile. Rezulta ca se pune problema justificarii faptului ca pentru operatiunea pusa in discutie de dumneavoastra nu se colecteaza taxa pe valoarea adaugata.

Intr-adevar, sunt operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata cu drept de deducere, in conformitate cu prevederile art. 143 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, livrarile de bunuri expediate sau transportate in afara tarii de catre furnizor sau de alta persoana in contul sau. Prin persoana care expediaza sau transporta bunuri in afara tarii in contul furnizorului se intelege orice persoana care face transportul.

Documentele necesare pentru a justifica scutirea de taxa pe valoarea adaugata pentru exporturi si conditiile care trebuie indeplinite pentru aplicarea scutirii de taxa pe valoarea adaugata sunt prevazute in Ordinul nr. 1846/ 2003 pentru aprobarea “Instructiunilor de aplicare a scutirilor de taxa pe valoarea adaugata pentru exporturi si alte operatiuni similare, pentru transportul international si pentru operatiunile legate de traficul international de bunuri, prevazute la art. 143 alin. (1) si la art. 144 alin. (1) din Legea nr. 571/ 2003 privind Codul fiscal”.

Potrivit acestora, pentru exportul efectuat in nume propriu de catre exportator, justificarea regimului de scutire se face cu factura fiscala si factura externa, precum si declaratie vamala de export din care sa rezulte ca s-a acordat liberul de vama conform reglementarilor vamale in vigoare. Daca, potrivit contractului incheiat intre producatorul bunurilor si exportator, expeditia sau transportul bunurilor catre beneficiarul extern se face direct de la producator, scutirea se aplica atat de exportator, cat si de producator. Producatorul bunurilor va justifica regimul de scutire cu contractul incheiat cu unitatea exportatoare, factura fiscala emisa catre unitatea exportatoare si copia de pe declaratia vamala de export, din care sa rezulte ca s-a acordat liberul de vama conform reglementarilor vamale in vigoare, in care la rubrica 31 se inscrie denumirea producatorului si localitatea. In situatia in care exista mai multi producatori care trebuie mentionati, in declaratia vamala de export se inscrie “conform anexei continand producatorii – localitatea”. Anexa se certifica prin semnatura si stampila de catre declarant si se ataseaza la declaratia vamala de export, nefiind necesara viza organului vamal.

Pentru exportul realizat prin comisionari care actioneaza in nume propriu, dar in contul unui comitent din tara, scutirea de taxa pe valoarea adaugata se aplica atat de catre comisionar, cat si de catre comitent. Comitentul va justifica scutirea cu urmatoarele documente: contractul incheiat cu comisionarul, din care sa rezulte cantitatile de bunuri precum si data la care trebuie efectuat exportul, factura fiscala emisa de comitent catre comisionar si copia de pe declaratia vamala de export pentru care autoritatea vamala a acordat liberul de vama si copia de pe lista-anexa la declaratia vamala, in care comisionarul a inscris denumirea comitentului. Aceste documente sunt prezentate obligatoriu la termenele prevazute in contract pentru efectuarea exportului. Scutirea cu drept de deducere se aplica si in perioada in care comitentul nu este in posesia copiei de pe declaratia vamala de export.

In sensul acestor instructiuni, prin contract se intelege si comanda urmata de executarea acesteia. In situatia in care, din cauze independente de vointa furnizorului sau a prestatorului, nu pot fi prezentate toate documentele justificative prevazute mai sus, scutirea de taxa pe valoarea adaugata se poate aplica daca exista alte documente prin care se poate face dovada realizarii operatiunii.

27 Iul
2006

Comentarii (0)

admin

legat de tinerea contabilitatii

Patronul (asociatul) unei societati comerciale poate tine evidenta contabila la propria firma? Daca da, in ce conditii?
Articol de Lia Secareanu, sef departament consultanta financiara si audit, Contexpert Consulting – preluare revista capital

Potrivit Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 48 din 14/01/2005, raspunderea pentru organizarea si conducerea contabilitatii la o societate comerciala revine administratorului.

De regula, organizarea si conducerea contabilitatii se realizeaza in compartimente distincte, conduse de catre directorul economic, contabilul-sef sau alta persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie. Aceste persoane trebuie sa aiba studii economice superioare si raspund impreuna cu personalul din subordine de organizarea si conducerea contabilitatii, in conditiile legii.

Contabilitatea poate fi organizata si condusa pe baza de contracte de prestari de servicii in domeniul contabilitatii, incheiate cu persoane fizice sau juridice autorizate in conditiile Ordonantei Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor autorizati, cu modificarile si completarile ulterioare, care raspund, potrivit legii.

La persoanele juridice la care contabilitatea nu este organizata in compartimente distincte, care nu au personal calificat incadrat, potrivit legii, sau contracte de prestari de servicii in domeniul contabilitatii, incheiate cu persoane fizice sau juridice autorizate in conditiile Ordonantei Guvernului nr. 65/1994 si care au inregistrat o cifra de afaceri anuala de pana la echivalentul in lei a 50.000 de euro, raspunderea pentru tinerea contabilitatii, potrivit legii, revine administratorului sau altei persoane care are obligatia gestionarii unitatii respective.

20 Iul
2006

Comentarii (0)

admin

TVA din Romania vireaza spre Europa

O noua lege va reglementa taxa si va modifica multe dintre prevederile existente, armonizandu-le cu UE

Odata cu proiectul de modificare a Codului fiscal, a trecut de parlament si un proiect de lege privind Taxa pe Valoarea Adaugata, care ar urma sa se aplice de la 1 ianuarie 2007. Acesta va modifica total perceptia micilor si marilor oameni de afaceri despre TVA.

Proiectul de lege privind TVA a fost impus de modificarile ce vor surveni ca urmare a faptului ca Romania va adera la structurile europene, aflandu-se in interiorul pietei comune si nu in afara ei, ca pana acum. De asemenea, schimbarile au intervenit si ca urmare a necesitatii armonizarii legislatiei noastre cu Directivele europene, in speta cu Directiva a VI-a.

Pana acum, modul de aplicare a TVA in Romania se diferentia de cel din Europa, si aici vom enumera doar cateva aspecte, cauzate de elementele care ne particularizau: economie in tranzitie, lipsa de reglementare, agenti economici multi si putin dornici de a plati taxele. Astfel, aveam factura fiscala cu regim special, autofacturarea sau regimul de exonerare pentru importul unor bunuri. “Noi aveam alte reglementari. Pentru noi, achizitia intracomunitara, livrarea intracomunitara, facturarea electronica sau declaratia recapitulativa erau concepte inaplicabile. De la 1 ianuarie, le vom aplica si noi”, spune Victorita Dragomirescu de la Nexia Romania.

De asemenea, ne deosebim de europeni si in ceea ce priveste cotele de TVA. tarile vest-europene utilizeaza cote diferite pentru TVA in mai mare masura si pentru mai multe categorii de produse decat noi – produse alimentare, ziare si reviste, produse farmaceutice, spectacole de teatru si concerte. “Acest lucru a fost si este posibil in primul rand datorita faptului ca in tarile respective, cand se pregateste bugetul national, se urmareste o anumita strategie de dezvoltare economica, in cadrul careia politicile fiscale au rol extrem de important”, considera Dan Schwartz, managing partner SCC (Scot&Company Consulting). “Cotele diferite de taxare pot fi introduse numai in corelatie cu strategia de dezvoltare si cu politicile fiscale. Este necesara corelarea TVA cu celelalte taxe pentru a putea determina influentele asupra veniturilor fiscale”, mai spune Dan Schwartz.

Termeni si concepte absolut noi

In legea armonizata privind TVA, ce se va aplica de anul viitor, vom avea de-a face cu o multime de termeni care nu se intalnesc in legislatia prezenta si cu numeroase operatiuni care vor avea particularitati de aplicare: livrari, achizitii si tranzactii intracomunitare, obligatii noi de inregistrare pentru scopuri de TVA, dar si regimuri speciale pentru intreprinderi mici, pentru agentii de turism sau pentru bunuri second hand, opere de arta, obiecte de colectie si antichitati, dar si pentru aurul din investitii si pentru persoanele impozabile nestabilite care presteaza servicii electronice persoanelor impozabile. “Apar concepte noi, cum ar fi antrepozitul de TVA”, spune Daniel Anghel, director in cadrul Tax&Legal Services PriceWaterhouseCoopers. “De asemenea, apare un nou tratament de TVA in cazul vanzarilor la distanta intre furnizori si clienti din state membre diferite (aplicat vanzarilor prin catalog si prin internet catre persoane fizice), in cazul produselor accizabile (potrivit legislatiei TVA sunt considerate produse accizabile energia electrica, uleiurile minerale, alcoolul si bauturile alcoolice, tutunul prelucrat), dar si in cazul vanzarii de mijloace de transport noi. In acest caz, inclusiv persoanele fizice vor fi obligate sa aplice TVA pentru livrarile de mijloace de transport noi”, mai explica reprezentantul PWC.

O alta modificare se refera la plafonul de inregistrare in scopuri de TVA, de 35.000 de euro, care se va determina prin luarea in consideratie a unor venituri din operatiuni scutite fara drept de deducere, care pana acum nu se luau in calcul. Prin urmare, bancile si societatile de asigurare vor fi obligate sa se inregistreze in scopuri de TVA. A aparut posibilitatea rambursarii de catre companiile romanesti a TVA aferenta unor tranzactii din alt stat membru sau din state din afara UE, in acest ultim caz doar pe baza de reciprocitate. “Vom avea de-a face cu obligatii noi de inregistrare pentru scopuri de TVA pentru unele societati nerezidente, cum ar fi societatile de leasing straine care incheie contracte crossborder cu utilizatori romani, sau societatile straine care fac vanzari la distanta catre Romania, iar valoarea vanzarilor catre toti clientii persoane fizice din Romania depaseste suma de 35.000 de euro”, spune Mihai Vintu, VAT assistant manager. De asemenea, transferul afacerii sau transferul unei sectii sau ramuri a afacerii nu mai este supus TVA, ceea ce va reprezenta un avantaj foarte mare pentru cumparator, care nu mai trebuie sa prefinanteze TVA aferent achizitiei. .

Cote “europene” la TVA

Reglementarile europene obligatorii: existenta unei singure cote generale – de minimum 15% (Luxemburg), si a cel mult doua cote reduse. Romania are cota standard 19%, iar cota redusa 9%.

In Germania, operatiunile scutite de TVA sunt: activitatile bancare, asigurarile, vanzarea si inchirierea de bunuri imobiliare. Are cota generala 16% (19% de anul viitor), in vreme ce cota redusa este de 7% si se aplica pentru bunuri si servicii de baza, ca alimente si bauturi, produse farmaceutice, ziare, carti, spectacole si concerte. Cota 0 pentru export.

Polonia are 22% cota generala si 2 cote reduse: 7% pentru alimente prelucrate, carti, ziare, transport si 3% pentru alimente neprelucrate, servicii legate de agricultura, silvicultura si piscicultura.

Cota generala In Ungaria: 25%. Cota redusa – 15%, pentru alimente, medicamente, textile. O a doua cota redusa de 5% pentru manuale, medicamente. Cota 0 la export.

Operatiunile scutite de TVA In Franta sunt: serviciile financiare si bancare, asigurari, ocrotirea sanatatii, invatamant, livrari intracomunitare. La fel este si primul transfer al unei cladiri dupa cinci ani de detinere in proprietate. Cota generala: 19,6%. Cota redusa: 5,5% pentru bunuri de baza si reviste periodice. O a doua cota redusa, de 2,1%, se aplica in cazul ziarelor, unor spectacole de teatru si medicamentelor. Cota 0 pentru export.

Cehia are o cota standard de 19% si o cota redusa de 5%. Aceasta din urma se aplica pentru alimente, bauturi nealcoolice, produse farmaceutice, carti si ziare, cazare, servicii funerare si culturale, repararea si intretinerea echipamentelor medicale.

In Romania cota de 9% se aplica pentru medicamente, hoteluri, carti, produse ortopedice, intrare la cinema si muzee.

Sursa: SCC, PWC – revista capital

15 Iun
2006

Comentarii (1)

admin

casare – vanzare

Inainte de vanzarea sau casarea unui mijloc fix care a constituit aport in natura la capitalul social trebuie modificata structura capitalului social in actul constitutiv, concomitent cu efectuarea unor inregistrari in contabilitate?
Articol de Lia Secareanu, sef departament consultanta financiara si audit, Contexpert Consulting

Diminuarea capitalului social se poate hotari de catre adunarea generala a actionarilor sau asociatilor in cazurile cand acesta este supraproportionat fata de nevoi, se acopera pierderile inregistrate in anii precedenti in lipsa altor resurse, se retrag asociati, se vand o parte din activele societatii care nu sunt necesare etc.

Potrivit Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, exista obligatia diminuarii capitalul social in urmatoarele situatii:

�?? daca subscrierile publice sunt mai mici decat capitalul social prevazut in prospectul de emisiune – cand fondatorii sunt obligati sa supuna aprobarii adunarii constitutive reducerea capitalului social la nivelul subscriptiei;

�?? daca se constata ca, in urma unor pierderi, activul net, determinat ca diferenta intre totalul activelor si datoriile societatii, reprezinta mai putin de jumatate din valoarea capitalului social – cand administratorii vor convoca adunarea generala extraordinara pentru a hotari reintregirea capitalului, reducerea lui la valoarea ramasa sau dizolvarea societatii.

Capitalul social poate fi redus prin micsorarea numarului de actiuni sau parti sociale, reducerea valorii nominale a actiunilor sau a partilor sociale, dobandirea propriilor actiuni, urmata de anularea lor.

Capitalul social mai poate fi redus atunci cand reducerea nu este motivata de pierderi, prin scutirea totala sau partiala a asociatilor de varsamintele datorate, restituirea catre actionari a unei cote-parti din aporturi, proportionala cu reducerea capitalului social si calculata egal pentru fiecare actiune sau parte sociala, alte procedee prevazute de lege.

Cand societatea a emis obligatiuni nu se va putea proceda la reducerea capitalului social prin restituiri facute actionarilor din sumele rambursate in contul actiunilor, decat in proportie cu valoarea obligatiunilor rambursate.

In concluzie, vanzarea sau casarea mijloacelor fixe care au constituit aport in natura la capitalul social nu presupune automat obligativitatea diminuarii capitalului social.

Reflectarea in contabilitate a operatiunilor de scoatere din evidenta a imobilizarilor corporale – fie ca se vand, fie ca sunt casate -, indiferent de faptul ca au fost achizitionate sau ca au constituit aport in natura la capitalul social, este aceeasi.

Aceasta se efectueaza prin urmatoarele inregistrari contabile:
281 = 21x – cu valoarea amortizarii
�??Amortizari privind Imobilizari corporale imobilizarile corporale�??
6583 = 21x – cu valoarea neamortizata
�??Cheltuieli privind activele Imobilizari corporale cedate si alte operatii de capital�??
Inregistrarea scoaterii din evidenta a mijloacelor fixe neamortizate integral, in cazul in care adunarea generala a actionarilor sau asociatilor a hotarat diminuarea capitalurilor proprii, se va efectua in modul urmator:
281 = 21x – cu valoarea amortizarii
�??Amortizari privind �??Imobilizari corporale�?? imobilizarile corporale�?? 1012 = 21x – cu valoarea neamortizata �??Capital subscris varsat�?? Imobilizari corporale

15 Iun
2006

Comentarii (0)

admin

profit nerepartizat

Societatea noastra a fost infiintata in cursul anului 2004 ca microintreprindere (cu impozit pe venituri). La sfarsitul anului 2004, s-a inregistrat profit, care, potrivit hotararii adunarii generale a asociatilor de la incheierea exercitiului financiar, a ramas nerepartizat. si in acest moment acel profit este nerepartizat si nu se stie ce destinatie va avea. Trebuia sa se plateasca vreun impozit pentru acest profit nerepartizat?
Articol de Lia Secareanu, sef departament consultanta financiara si audit, Contexpert Consulting

Daca intrebarea dumneavoastra se refera la impozitul pe dividende trebuie facuta precizarea ca indiferent de modul de impozitare al societatii, respectiv impozit pe profit sau impozit pe venituri, regimul impozitarii dividendelor este acelasi.

Astfel, termenul de virare a impozitului pe veniturile sub forma de dividende este pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se face plata, iar in cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost platite asociatilor pana la sfarsitul anului in care s-a aprobat bilantul contabil, termenul de plata a impozitului pe dividende este pana la data de 31 decembrie a anului respectiv. In situatia prezentata de dumneavoastra, in care nu s-a dorit repatizarea profitului la incheierea exercitiului financiar si acesta a ramas nerepartizat (inregistrat in contul 1171- �??Rezultatul reportat reprezentand profitul nerepartizat sau pierderea neacoperita�??), nu se mai pune problema impozitarii acestuia si nu mai intervine termenul de virare a impozitului pe veniturile sub forma de dividende mentionat la aliniatul precedent.

Se va supune acestui impozit abia cand, prin hotararea adunarii generale a asociatilor, se vor repartiza din profitul net realizat in exercitiul financiar 2004 dividende cuvenite asociatilor.

15 Iun
2006

Comentarii (1)

admin

comodat – mijloace fixe

S-au primit printr-un contract de comodat de la o terta persoana atat mijloace fixe (calculatoare, imprimante), cat si obiecte de inventar (mobilier). Cum se inregistreaza in contabilitate acest contract? Doar in contul 8036, fara calculul amortizarii in cazul mijloacelor fixe? si cu ce valori (contractul de comodat trebuie sa cuprinda si valorile bunurilor imprumutate)?
Articol de Lia Secareanu, sef departament consultanta financiara si audit, Contexpert Consulting

Conform Codului civil, comodatul este un contract prin care cineva imprumuta altuia un bun spre a se servi de el, cu indatorirea de a-l inapoia. Acest transfer al dreptului de folosinta este gratuit, iar imprumutatorul ramane proprietarul lucrului dat imprumut.

Legea contabilitatii, nr. 82/1991, republicata, interzice detinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale fara sa fie inregistrate in contabilitate, acest fapt constituind contraventie la prevederile acestei legi.

Rezulta ca acele mijloace fixe si obiecte de inventar primite prin contractul de comodat, chiar daca nu pot fi integrate in activele societatii, trebuie evidentiate in contabilitate. Potrivit reglementarilor contabile, acestea se inregistreaza in contabilitate in conturi in afara bilantului, denumite si conturi de ordine si evidenta.

In aceasta categorie se cuprind angajamente (giruri, garantii, cautiuni) acordate sau primite in relatiile cu tertii, imobilizari corporale luate cu chirie, valori materiale primite spre prelucrare sau reparare, in pastrare sau custodie, debitori scosi din activ urmariti in continuare, redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate, efecte scontate neajunse la scadenta, precum si alte valori. Nu este corecta inregistrarea in contul 8036 �??Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate�??, deoarece cu ajutorul acestui cont se tine evidenta imobilizarilor primite in leasing, a contractelor de inchiriere, chiriilor si altor datorii asimilate, datorate de catre unitate pentru bunurile luate in concesiune, locatii sau chirie.

Pentru situatia prezentata de dumneavoastra, deoarece bunurile respective nu se incadreaza in categoria celor primite spre prelucrare sau reparare (se inregistreaza in contul 8032), in pastrare sau custodie (se inregistreaza in contul 8033), este indicat sa se faca inregistrarea in debitul contului 8038 �??Alte valori in afara bilantului�??, analitic distinct.

Cum aceste bunuri nu sunt in proprietatea societatii, nu este cazul sa se inregistreze amortizarea. Aceasta operatiune intervine pentru a evidentia cheltuiala societatii prin care se recupereaza valoarea de intrare a imobilizarilor pe parcursul duratei de viata utila a acestora.

Referitor la valoarea la care trebuie inregistrate, tot in reglementarile contabile se precizeaza ca, la data intrarii in unitate, bunurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare, care se stabileste astfel:
-la cost de achizitie – pentru bunurile procurate cu titlu oneros;
-la cost de productie – pentru bunurile produse in entitate;
-la valoarea de aport, stabilita in urma evaluarii – pentru bunurile reprezentand aport la capitalul social;
-la valoarea justa – pentru bunurile obtinute cu titlu gratuit.
In cazurile mentionate mai sus, valoarea de aport si, respectiv, valoarea justa se substituie costului de achizitie, iar prin valoare justa se intelege suma pentru care activul ar putea fi schimbat de bunavoie intre partile aflate in cunostinta de cauza in cadrul unei tranzactii cu pretul determinat obiectiv.

Cum in contractul de comodat nu se trece valoarea bunurilor care fac obiectul contractului, rezulta ca acestea se vor inregistra in contabilitate in debitul contului 8038 �??Alte valori in afara bilantului�??, analitic distinct, la valoarea justa.

08 Iun
2006

Comentarii (0)

admin

articol

un articol interesant – click aici

08 Iun
2006

Comentarii (4)

admin

regim tva – case de amanet

Care este regimul taxei pe valoarea adaugata pentru veniturile obtinute de casele de amanet?
Articol de Lia Secareanu, sef departament consultanta financiara si audit, Contexpert Consulting

Dobanzile sau comisioanele incasate de casele de amanet pentru acordarea de imprumuturi reprezinta venituri obtinute din prestarea de servicii financiare care, potrivit prevederilor Codului fiscal, sunt operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata. Aceste venituri sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata indiferent daca bunurile mobile depuse de catre debitor drept gaj sunt sau nu sunt returnate.

In schimb, daca imprumutul nu este restituit de catre debitor, casele de amanet datoreaza taxa pe valoarea adaugata pentru valoarea obtinuta din vanzarea bunurilor care au devenit proprietatea sa. Daca, potrivit contractului incheiat cu debitorul, bunurile sunt vandute in sistem de consignatie, casele de amanet datoreaza taxa pe valoarea adaugata numai pentru marja realizata din vanzarea bunurilor. In aceasta situatie, se vor aplica prevederile speciale stabilite prin normele metodologice de aplicare a Codului fiscal. Potrivit acestor reguli, in cazul bunurilor second-hand vandute in sistem de consignatie, baza de impozitare este constituita din suma reprezentand marja obtinuta (diferenta dintre pretul la care bunul a fost comercializat si suma cuvenita proprietarului bunului) din vanzarea de bunuri second-hand apartinand neplatitorilor de taxa pe valoarea adaugata sau a bunurilor scutite de taxa pe valoarea adaugata.

In acest caz, taxa pe valoarea adaugata colectata se determina prin aplicarea procedeului sutei marite asupra marjei reprezentand baza de impozitare, cota de taxa pe valoarea adaugata fiind cota standard sau cota redusa, dupa caz, iar exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata intervine in momentul vanzarii bunurilor.

Taxa pe valoarea adaugata colectata, astfel stabilita, nu se inscrie in mod distinct in facturile fiscale sau in alte documente legale care se predau cumparatorului, nefiind deductibila de catre cumparator, in acest caz inscriindu-se in document mentiunea �??TVA inclusa�??.

Pentru determinarea sumei taxei pe valoarea adaugata aferente acestor operatiuni intr-o perioada fiscala, se tin jurnale de vanzari sau, dupa caz, borderouri de vanzari (incasari), separate de operatiunile pentru care se aplica regim normal de taxa pe valoarea adaugata, in care se evidentiaza numai totalul documentului de vanzare, inclusiv taxa pe valoarea adaugata, precum si jurnale de cumparari, separate, in care se evidentiaza cumpararile de bunuri second-hand destinate a fi vandute in sistem de consignatie.

Baza de impozitare si suma taxei pe valoarea adaugata, colectate pentru aceste operatiuni intr-o perioada fiscala, se determina pe baza unor situatii de calcul intocmite pentru ansamblul operatiunilor supuse regulilor speciale in perioada fiscala respectiva si se evidentiaza corespunzator in decontul de taxa pe valoarea adaugata.

08 Iun
2006

Comentarii (1)

admin

inregistrari contabile – case de amanet

Care sunt inregistrarile contabile la o casa de amanet?
Articol de Lia Secareanu, sef departament consultanta financiara si audit, Contexpert Consulting

In cele ce urmeaza, va prezentam un exemplu de evidenta a operatiunilor realizate de societatile de amanet. Casa de amanet incheie un contract cu o persoana fizica, proprietara unui bun de valoare, pe baza caruia ii acorda un imprumut in suma de 3.000 lei pe o perioada de 6 luni. Pentru aceasta, se percepe persoanei fizice un comision de 15%. Se vor face inregistrarile contabile urmatoare:

�?? la acordarea imprumutului:
2678 = 5311 3.000 lei si concomitent

Debit cont 8033 �??Valori materiale primite in pastrare sau custodie�?? cu 3.000 lei La data scadenta, pot interveni urmatoarele situatii:

�?? persoana fizica ramburseaza imprumutul si comisionul, primind in schimb bunul de valoare:
5311 = 2678 3.000 lei
5311 = 704 450 lei
si
Credit cont 8033 �??Valori materiale primite in pastrare sau custodie�?? cu 3.000 lei
�?? persoana fizica nu restituie la data scadenta imprumutul si comisionul.
In aceste conditii, casa de amanet devine proprietara bunului de valoare. Aceasta poate opta fie pentru pastrarea in patrimoniu a bunului, fie pentru valorificarea acestuia prin vanzare obisnuita sau in sistem de consignatie, potrivit contractului incheiat cu debitorul.

Daca societatea hotaraste retinerea bunului in patrimoniu, ca mijloc fix:
�?? se inregistreaza mijlocul fix
213 = 2678 3.000 lei
�?? evaluarea bunului la valoarea de piata �?? presupunem ca valoarea de piata este de 4.500 lei
�?? inregistrarea mijlocului fix la valoarea de piata:
213 = 7588 1.500 lei
Daca se hotaraste vanzarea bunului, in functie de modalitatea de valorificare, se disting urmatoarele situatii:
I. La vanzarea obisnuita se cunosc:
�?? pret evaluat 3.000 lei
�?? adaos comercial 30% 900 lei
�?? TVA 741 lei (3.900 x 19%)
Vom avea:
�?? inregistrarea intrarii in gestiune a marfii:
371 = 2678 3.000 lei
371 = 378 900 lei
371= 4428 741 lei
si
Credit cont 8033 �??Valori materiale primite in pastrare sau custodie�?? cu 3.000 lei
�?? inregistrarea vanzarii bunului:
5311 = 707 3.900 lei
5311= 4427 741 lei
�?? inregistrarea descarcarii din gestiune a bunului:
607 = 371 3.000 lei
607= 378 900 lei
607= 4428 741 lei
II. La vanzarea in sistem de consignatie se cunosc:
�?? pret evaluat 3.000 lei
�?? comision 10% 300 lei
�?? TVA 627 lei (3.300 x 19%)
Vom avea:
�?? inregistrarea vanzarii bunului:
5311 = 707 3.300 lei
5311 = 4427 627 lei
�?? casa de amanet anunta persoana fizica de vanzarea marfii si inregistreaza in gestiune marfa:
371 = 2678 3.000 lei
371 = 378 300 lei
371 = 4428 627 lei
– inregistrarea descarcarii din gestiune a marfii vandute:
607 = 371 3.000 lei
607= 378 300 lei
607= 4428 627 lei
si
Credit cont 8033 �??Valori materiale primite in pastrare sau custodie�?? cu 3.000 lei
�?? la scadenta, proprietarul bunului poate solicita prelungirea termenului de scadenta.
Casa de amanet percepe un comision suplimentar pentru perioada de prelungire, iar dupa expirarea noului termen, se procedeaza conform celor doua variante prezentate mai sus (incasarea imprumutului si restituirea bunului sau bunul devine proprietatea casei de amanet).